Liderii europeni, reuniţi la Bruxelles, după alegerea lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene, nu s-au pus ieri de acord în privinţa nominalizărilor pentru principalele posturi ale executivului european, între care viitorul şef al diplomaţiei UE şi preşedintele Consiliului European. O soluţie consensuală nu a fost găsită, după cum a declarat Herman Van Rompuy, dar „situaţia nu este dramatică”. Dacă nu este dramatică, „ecuaţia este însă complexă şi necesită respectarea voinţei fiecărei ţări, dar mai ales a echilibrului dreapta–stânga, nord-sud, est-vest”. Candidatura ministrului de externe italian, Federica Mogherini, la funcţia de şef al diplomaţiei UE, a întâmpinat opoziţia mai multor state ale Europei Centrale şi Orientale, care doresc în această funcţie o personalitate din regiunea lor. Mai multe ţări din est, între care Lituania, prin preşedintele ţării, Dalia Grybauskaite, au reproşat apropierea de Moscova în criza ucraineană. Ceea ce a generat o reacţie imediată din partea lui Matteo Renzi, preşedintele Consiliului de Miniştri italian. „Este o chestiune de respect a tuturor statelor membre şi, în particular, faţă de un membru fondator”, a spus el, indignat. Ca „soluţii alternative” s-au vehiculat numele şefului diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski şi al bulgăroaicei Kristalina Georgieva, actualul comisar european pentru dezvoltare. Francezii îl doresc pe Pierre Moscovici pentru postul de comisar pentru Afaceri Economice şi Financiare, dar Germania nu vede cu ochi buni o asemenea ofertă. Preşedenţia permanentă a Eurogrupului ar putea reveni ministrului spaniol de Finanţe, Luis de Guindos. La rândul său, Parisul nu acceptă desemnarea premierului danez Helle-Thorning Schmidt în funcţia de preşedinte al Consiliului European, întrucât ţara sa nu este membră a zonei euro.
