Muzeul de Artă Craiova se află la un pas de a fi inaugurat. Evenimentul se doreşte a fi unul de grandoare, cu invitaţi speciali, veniţi din toate colţurile lumii, ambasadori, oameni de cultură, arhitecţi, profesori, miniştri, Bănia devenind astfel, un punct important în circuitul turismului cultural de bună calitate. Ieri, reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj şi ai Muzeului de Artă au mai făcut o dare de seamă, prezentâdu-se toate investiţiile realizate, etapă cu etapă, prestabilite în cadrul acestui proiect de anvergură, urmând ca peste ceva timp să se facă şi bilanţul final.
Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova, construit la începutul secolului trecut după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai României de atunci, are o valoare deosebită, atât din punct de vedere al colecţiilor de valoare naţională şi universală pe care le adăposteşte, cât şi din puncz de vedere arhitectural, având în vedere structura sa, în parte aurită, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările de marmură de Carrara, lambriurile, mobilierul de stil, fenoneria, etc. Arh. Emilian Ştefârţă, manager Muzeului de Artă a precizat că toate aceste elemente, care dau o valoare arhitecturală deosebită Muzeului de Artă din Craiova, au suferit degradări în timp, atât din cauza intervenţiilor neautorizate care s-au efectuat de-a lungul timpului asupra clădirii, motivn pentru care investiţiile vor continua la acest muzeu. „Dorim să schimbăm scaunele din Sala oglinzilor, să mai facem o intrare la Muzeu din strada Romul şi avem toată susţinerea din partea Primăriei municipiului Craiova. Vrem ca afară să montăm două plăci mari, de marmură, pe care să inserăm un mic istoric al muzeului şi ceea ce se poate vizita, pentru a trezi curiozitatea trecătorilor şi astfel, să-i provocăm să ne treacă pragul. Sunt multe alte lucruri pe care intenţionez să le fac, cu costuri reduse, dar care sunt extrem de utile într-o instituţie de cultură, ţinta noastră fiind proiectul de mare anvergură, obţinerea titului de Capitală Culturală Europeană”, a precizat managerul Muzeului de Artă Craiova.
Valoarea proiectului peste 6 milioane de euro
În 2008, Consiliul Judeţean Dolj a solicitat finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională pentru „Consolidarea, restaurarea Palatului Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova”, în cadrul Axei 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe – Programul Operaţional Regional 2007-2013. Ileana Măjină, şef Serviciu Programe Europene, din cadrul Consiliului Judeţean Dolj a precizat ieri, că valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.678.349, 53 lei din care valoarea eligibilă nerambursabilă este de 15.876.597 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 2.428.185 lei. „Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 6 milioane de euro, când l-am semnat era vorba de vreo 8 milioane, pentru că noi ne raportăm la cursul euro. Contribuţia locală a Consiliului Judeţean Dolj în valoare de 373.566,99 lei, precum şi valoarea TVA rambursabilă de la bugetul de stat în sumă de 4.439.357 lei. S-au făcut toate aceste eforturi în încercarea de a ieşi în evidenţă, de a găsi puncte de atracţie. Atât Muzeul Olteniei, despre care v-am vorbit la vremea respectivă, cât şi Muzeul de Artă, precum şi Muzeul Brâcuşi, despre care sperăm să discutăm peste câteva zile, toate acestea susţin, concret, aş putea spune, dorinţa municipiului Craiova şi a judeţului Dolj, de a deveni o Capitală Culturală Europeană. Trebuie să ai câteva repere ieşite din comun ca să poţi să te deosebeşti de celelalte oraşe care intră cu tine în competiţie” a precizat Ileana Măjină, reprezentantul CJ Dolj.
Un nou sistem integrat
Componenta principală a acestui proiect a fost aceea de realizare a lucrărilor de consolidare, absolut necesare pentru clădirea muzeului, precum şi a lucrărilor de restaurare care să pună în valoare elementele decorative deosebite a clădirii. Conform principiilor şi regulile care stau la baza lucrprilor de restaurare, intervenţiile asupra monumentelor istorice trebuie făcute în aşa fel încât să păstreze într-o cât mai mare măsură elementele şi materialele originale. „În cadrul proiectului a fost realizat un nou sistem integrat, corespunzător standardelor în vigoare, cuprinzând sisteme antiefracţie, detecţie şi stingere incendiu, supraveghere video, control acces şi voce date iar în spaţiile protejate împotriva incendiilor cu substanţe de tip FM 200 a fost necesară proiectarea şi execuţia unei instalaţii de exhaustare şi evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi. Prin implementarea proiectului s-au creat premisele dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate în cadrul muzeului : creşterea gradului de utilizare a spaţiului pentru vernisaje, simpozioane ştiinţifice, concerte, lansări de carte, filme documentare, asigurarea unor condiţii mai bue pentru desfăşurarea acestor evenimente”, a subliniat Emilian Ştefărţă.
În ceea ce priveşte valoarea colecţiilor sale, Muzeul de Artă din Craiova este astăzi una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale din România şi găzduieşte cea mai mare colecţie de artă ca importanţă şi ca mărime după muzeul naţional, precum şi cea mai importantă colecţie Brâncuşi.
În urma lucrărilor de consolidare, restaurare, Muzeul de Artă Craiova, organizat pe cele trei secţii : Galeria de artă europeană, Galeria de artă românească şi Cabinetul Brâncuşi, şi-a îmbunătăţit imaginea, păstrându-şi imagnea, păstrându-şi însă bogăţia patrimoniului, cadrul şi modul în care sunt expuse cele mai valoroase piese ale sale care impun admiraţia vizitatorilor. Pe lângă acestea, Muzeul de Artă Craiova dispune şi de o sală de conferinţe, celebra „Sală a oglinzilor”, cu o capacitate de 100-120 de locuri.
