Procesul de implementare a Strategiei Dunării – politică iniţiată de România şi Austria şi aprobată de Consiliul European în luna iunie a acestui an – a fost lansat zilele trecute la Tulcea. În cadrul acestui proces, România a fost desemnată să coordoneze împreună cu Austria componenta de căi navigabile, fapt care conferă Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii un rol determinant în gestionarea proiectelor menite a asigura creşterea transportului de marfă pe Dunăre.
„Transportul pe Dunăre este încă sub-utilizat în raport cu potenţialul, nu numai în comparaţie cu Rinul, dar şi faţă de rutele navigabile mult mai mici din unele zone ale Europei. Mai mult, aş spune că transportul pe căile navigabile interioare, respectiv pe Dunăre, mai puţin poluant, este un mod de transport fiabil, sigur şi eficient din punct de vedere energetic şi al costurilor. În ceea ce priveşte emisiile de CO2, transportul pe căi navigabile interioare, alături de transportul maritim, este recunoscut ca fiind cele mai eficiente forme de transport comercial. Din toate aceste motive ne vom asigura ca, prin implementarea acestui nou instrument adoptat de Consiliul European, Dunărea să devină o adevărată magistrală fluvială modernă”, a declarat Anca Boagiu, ministrul Transporturilor.
Investiţii masive în cadrul Strategiei Dunării
Cu aceeaşi ocazie au mai fost prezentate şi alte proiecte pe care Ministerul Transporturilor le va derula în cadrul Strategiei Dunării, marea majoritate dintre ele având finanţarea asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Sectorial-Transport. Este vorba de modernizarea Canalului Dunăre – Marea Neagră, modernizarea Canalului Poarta Albă – Midia Năvodari, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, sectorul Călăraşi – Brăila, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, introducerea Sistemelor Inteligente de Transport Naval RO-RIS, execuţia podului rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa, lucrări de reabilitare şi modernizare infrastructură portuară în Portul Brăila, modernizarea porturilor Giurgiu, Corabia, Olteniţa şi Calafat, dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă a Portului Constanţa, modernizarea sistemului de semnalizări de navigaţie pe Canalul Dunăre – Marea Neagră şi pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari, dar şi construcţia canalului Dunăre – Bucureşti, proiect care va fi finanţat în parteneriat public-privat.
