Discurs realmente incisiv, pro-european şi plin de energie al tânărului premier italian Matteo Renzi, luni seara, în faţa Senatului, Camera în care partidul său (PD) nu deţine majoritatea. În urma votului secret, guvernul a obţinut investitura, cu 169 voturi „pentru” la 139 „contra”. Pledând în faţa senatorilor pentru „o schimbare radicală şi imediată” a Italiei, Matteo Renzi, fostul primar al Florenţei, a vorbit liber timp de o oră, gesticulând interesant, dar mai ales provocator, cu destulă atenţie la nuanţe şi viraje. N-au lipsit aplauzele asistenţei, dar nici perioadele lungi de linişte. Renzi s-a referit la faptul că „n-a avut vârstă” pentru un loc în Senat, trimitere la o melodie din anii 60 a Gigliola Cinquetti „Non ho l’eta”, şi a vorbit de golirea de conţinutul actual a acestei Camere, ceea ce figurează în programul său: „Sper să fiu ultimul premier care cere încredere Senatului”. Preşedintele Consiliului de miniştri a plasat educaţia în fruntea priorităţilor, prin anunţarea unui mare plan de urbanism şcolar. S-a referit apoi la legea electorală, legea muncii, a administraţiei publice, fiscului şi reformei în justiţie. Discursul său, contra curentului antieuropean resimţit în Peninsulă, a constituit o pledoarie pentru Uniunea Europeană. Ca şi predecesorul său, Enrico Letta, Matteo Renzi se reazemă pe o coaliţie stânga-dreapta: PD – prima forţă a centrului-stânga, Noul Centru Dreapta (NCD), a ministrului de Interne Angelino Alfano şi ex-aliat al lui Silvio Berlusconi, şi partidul centrist al lui Mario Monti. La Senat, Renzi contează pe o majoritate suficientă, iar la Camera Deputaţilor, în absenţa vreunei surprize, partidul său deţinea o largă majoritate.
