Preşedintele francez, Francois Hollande, şi premierul britanic, David Cameron, au semnat o serie de acorduri privind cooperarea militară bilaterală, dar şi-au exprimat şi dezacorduri, când în discuţie a fost Uniunea Europeană. Francois Hollande a salutat „primirea excepţională” care i-a fost rezervată cu ocazia primului summit franco-britanic după ascensiunea sa la putere, în mai 2012, dar relaţiile Parisului şi Londrei sunt departe de a fi roze. Întâlnindu-se, vineri, la o bază aeriană de lângă Oxford, cei doi lideri europeni şi-au consacrat discuţiile, în mare parte, pe chestiuni de apărare. După cum se ştie, primul-ministru britanic promisese ajutor militar logistic armatei franceze în cele două teatre de operaţiuni, Mali şi Republica Centrafricană. Aşa că principalul succes al acestei întâlniri a fost semnarea unui acord cu privire la controlul comun, pentru 600 milioane euro, al rachetelor luminoase anti navă ANL, destinate echipării elicopterelor marine ale celor două ţări. Un alt acord a fost semnat în privinţa unei viitoare drone de luptă (FCAS) franco-britanică, pentru care cele două ţări s-au angajat să cofinanţeze un studiu de fezabilitate pentru doi ani, la un cost total de 145 milioane euro. Cele două naţiuni au decis să-şi întărească cooperarea în „războiul minelor” submarine şi luptei contra terorismului şi ameninţărilor reprezentate de jihadiştii originari din ţările lor, care momentan luptă în Siria. Summitul a prilejuit, de asemenea, ocazia reafirmării cooperării franco-britanice în domeniul nuclear civil şi aerian. S-a convenit şi construirea a două noi reactoare de ultimă generaţie, EPR, la Hinkley Point. Dar şi convergenţa în materie de apărare are limitele sale: în decembrie trecut, când Francois Hollande, cu ocazia unui summit european, a pledat pentru ranforsarea apărării europene, premierul britanic a confirmat că Londra va bloca orice iniţiativă în acest sens. „Este logic pentru naţiunile europene să copereze în domeniul apărării, dar nu este bine pentru UE să se doteze cu capacităţi comune de armată, mijloace aeriene şi restul”, a spus Cameron. Pentru premierul britanic, contrar lui Francois Hollande, aşteptările de la UE sunt mai mici. Acesta este constrâns, în perspectiva alegerilor europene din luna mai şi alegerilor legislative de anul viitor din ţara sa, de o serie de gesturi ale euroscepticilor britanici. Astfel, partidul populist Ukip presează cu fiecare zi şi oamenii de afaceri se tem că Londra ar putea pierde poziţia sa de centru financiar al Uniunii Europene. Apoi, la sfârşitul lui 2017, în caz de realegere a conservatorilor, este prevăzut un referendum privind rămânerea Regatului Unit în UE. Londra cere reforma tratatelor europene, în special pe probleme de migraţie, şi instaurarea unor mecanisme de protecţie pentru non-membrii zonei euro. Pentru Hollande, reforma tratatelor europene dorită de Cameron „nu este o prioritate”. David Cameron a salutat, vineri, „pactul de responsabilitate” al invitatului său, menit să permită creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă. O manieră de a evidenţia dezacordurile anterioare. Pentru conservatorii britanici măsura guvernului francez privind taxa de 75% (aplicată companiilor care plătesc salarii de peste un milion de euro pe an) a fost un contraexemplu. Presa britanică, bineînţeles, a acordat spaţii largi celor apărute în „Closer” despre relaţia preşedintelui francez cu actriţa Julie Gayet, care a dus la despărţirea de partenera oficială a acestuia, Valerie Trierweiler. Ultimul episod negativ la adresa Franţei, de la începutul lunii ianuarie, dezvăluia declinul „mediului de afaceri” din această ţară şi faptul că antreprenori din Hexagon vor veni să-şi caute norocul la Londra în următoarele 12 luni. A urmat răspunsul ambasadei franceze la erorile de text, subliniindu-se eşecurile sistemului britanic de asigurări sociale, ceea ce i-a înfuriat pe conservatorii din această ţară.
