În toate campaniile electorale o masă de oameni a fost manipulată de unii, pentru a-şi atinge scopurile politice. Cei din etnia romă fac parte din această categorie, ultimul politician care i-a dus de nas fiind Traian Băsescu, la alegerile prezidenţiale din 2009. Cei care duc negocierile pentru voturile romilor sunt tot timpul câţiva indivizi care pretind că sunt liderii acestei etnii. Ei şi-au rezolvat problemele întotdeauna, iar cei amărâţi au fost uitaţi imediat ce s-au încheiat alegerile.
Miercuri, 15 iunie a.c., în jurul orei 17.00, prefectul judeţului Dolj, Nicolae Giugea, şi-a dat întâlnire la Prefectura Dolj cu aproximativ 50 de romi, unii dintre ei închipuiţi lideri ai comunităţii. Scopul acestei întâlniri nu l-au înţeles nici cei prezenţi. Nicolae Giugea le-a spus romilor că i-a adunat la un loc pentru a-i organiza. Prima propunere a fost să îi constituie pe cei prezenţi într-un grup de consilieri. După ce a stat şi s-a gândit mai bine, a renunţat la această formă de organizare, pentru că avea deja consilieri. Până la urmă le-a propus romilor prezenţi în sală să facă Senatul Romilor din Craiova, cu singura condiţie ca el să nu facă parte din el. Până să se facă această propunere, în sală au avut loc discuţii libere, care nu prea au fost libere, pentru că, deşi unii au dorit să ia cuvântul, de vorbit au vorbit cei stabiliţi înainte de întâlnire. Nici cei 15 senatori romi care constituie de miercuri Senatul Romilor din Craiova nu au fost aleşi în mod democratic, lista fiind scoasă din buzunarul unuia dintre cei prezenţi în sală.
Romii nu prea vor să fie senatori fără leafă
Întâlnirea a luat o întorsătură neplăcut în momentul în care romii l-au întrebat pe Nicolae Giugea care este rolul Senatului Romilor din Craiova. Când acesta nu le-a dat un răspuns concret şi le-a zis că ar fi bine să se întâlnească şi ei o dată pe lună să mai vorbească şi să îşi spună păsurile, unii dintre senatorii romi au părăsit sala. Au înţeles că nu e rost de făcut un ban cinstit de la stat. Cine a mai văzut senatori neplătiţi!? Scopul întâlnirii dintre Nicolae Giugea şi o parte a liderilor romi din Craiova a fost unul strict electoral. Pentru că a constitui un Senat al Romilor la Craiova fără nici o bază legală, doar formal, care să se întâlnească o dată pe lună cu prefectul nu are nici un sens. Să nu uităm că romii au o organizare proprie, la care mulţi au încercat să îi facă să renunţe şi nu au reuşit. Romii nu au un grup parlamentar dar au Senat la Craiova.
Grup organizat pentru alegerile din 2012
Pentru cercetătorii interesaţi de situaţia romilor, datele demografice indică mai degrabă un paradox în ceea ce priveşte mobilizarea acestora: numărul este în creştere, dar nivelul de mobilizare politică exprimat prin votul etnic este în scădere. Deşi romii reprezintă o minoritate semnificativă din punct de vedere numeric, care teoretic ar putea depăşi pragul electoral în cazul alegerilor generale, nici o organizaţie a romilor nu a reuşit să adune un număr de voturi apropiat de cel necesar trecerii pragului electoral. Rezultatele electorale obţinute de organizaţiile romilor care au participat în alegerile parlamentare sunt în descreştere, cel mai bun rezultat obţinut fiind la alegerile generale din 1996, când trei organizaţii concurente au obţinut aproximativ 157.000 de voturi. De atunci acest număr este în continuă descreştere. Interesant este că la discuţiile de la Prefectura Dolj nu a fost invitat nici un ONG, deşi dimensiunea asociativă a vieţii publice a romilor este dominată de sectorul non-guvernamental.
În Craiova sunt înregistrate câteva organizaţii nonguvernamentale ale romilor. Este adevărat că dintre acestea puţine pot fi considerate active şi probabil acelea nu sunt pe placul celor de la PDL. Romii sunt prezenţi în nişte structuri guvernamentale la nivelul administraţiei locale, dar forma de organizare într-un Senat nu există. PDL se va folosi de acest Senat până după alegerile parlamentare, iar cei care vor trebui să dea explicaţii oamenilor de ce nu le sunt rezolvate problemele vor fi senatorii romi.
