Atentatul de la Benghazi: America se întreabă asupra activităţilor CIA

În timp ce tabăra republicană continuă să agite „atentatul de la Benghazi” denunţând „minciunile” lui Obama şi solicitând constituirea unui comitet ad-hoc pentru a investiga mai departe, media americană afirmă că opoziţia a luat o ţintă greşită. Violenţa atacurilor din 11 septembrie 2012 din Libia şi circumstanţele încă misterioase ale morţii ambasadorului american Chris Stevens şi a încă a trei membri a echipei sale aduc în centrul atenţiei actorul încă ascuns, dar central al crizei: CIA. „Agenţia Centrală de Informaţii este un elefant pe care nimeni nu vrea să-l vadă. Gras, stângace, cicnindu-se de tot ce-l înconjoară, chiar dacă toată lumea încearcă să nu vorbească despre asta”, afirmă, de exemplu, Christopher Dickey în ziarul Daily Beast. „CIA a interpretat în mod eronat cazul Benghazi şi a contribuit mult la confuzia care a urmat”, continuă el, punând în cauză pe fostul director al agenţiei, David Petraeus, până acum amintit printre picături. „Este timpul de a discuta despre operaţiunea secretă a CIA care este în centrul scandalului Benghazi”, opinează Michael Kelley şi Geoffrey Ingersoll în jurnalul online Business Insider. CNN este de acord: „Publicul trebuie să ştie mai multe depre rolul agenţiei, afirmă Jake Tapper. Asta nu diminuează încăpăţinarea Casei Albe de a subestima acest atac terorist. Dar rolul CIA, eşecurile sale clare în materie de informaţii şi obstinaţia de a apăra teoria antimusulmană ca un denclaşator al atacului cer să fie analizate”. Pentru jurnalişti, faptul că CIA este scutită de virulenţa republicanilor, dar şi a democraţilor, este pentru că a avut o misiune delicată, pe care nimeni nu vrea să o dezvăluie. Primul lucru pe care îl subliniază jurnaliştii se bazează pe sursele interne din administraţie, dar şi pe informaţiile confidenţiale culese în Congres, în timpul audierilor. Termenii de „misiune diplomatică” şi „consulat” folosiţi după septembrie 2012, pentru a desemna navele americane care au atacat în aceeaşi lună, la Benghazi, miliţiile islamiste, camuflează faptul că această misiune era o operaţie CIA sub acoperire diplomatică. Potrivit Business Insider această operaţie ultra secretă, care a mobilizat nu mai puţin de 20 de agenţi, într-o anexă situată la aproximativ 2 km de clădirea oficială a reprezentanţei americane, a fost pentru prima dată menţionată în octombrie, în cursul unei audieri, de Charlene Lamb, şeful Biroului de Securitate Diplomatică al Departamentului de Stat. A fost confirmat de o sursă oficială în „Wall Street Journal”, în noiembrie. Ceea ce ridică o întrebare evidentă: de ce cu o astfel de reprezentare substanţială, CIA a fost incapabilă în a prevedea atacul? De ce, în cele din urmă, în contextul tulbure, cu atacuri în serie împotriva sediilor diplomatice, ambasadorul Stevens a ales a se întâlni, la Benghazi, la data, simbolică dar şi periculoasă, 11 septembrie? Jurnaliştii de la Business Insider  şi Daily Beast au interpretarea lor. Pentru ei, dacă CIA este scutită de virulenţa republicanilor şi democraţilor este pentru că a avut o misiune delicată pe care nimeni nu vrea să dezvăluie. Se ştie că agenţia avea misiunea de a contracara ameninţarea teroristă prin reducerea infiltrării extremiştilor care au adus ţara în haos. Mărturisirea lui Hillary Clinton că CIA a recuperat mii de arme furate de miliţiile rebele libiene din arsenalul lui Gaddafi, în timpul războiului, inclusiv rachete antiaeriene aer-sol, poate fi admisă. Dar Business Insider se întreabă daca agenţia nu a fost implicată, în momentul dramei, în furnizarea de rachete SAM-7 rebelilor sirieni, la Benghazi. Ziarul online afirmă că noul guvern libian ar fi fost dirijorul livrării a 400 tone de arme, inclusiv rachete aeriene, în Siria, printr-un port din sudul Turciei. Acest acord fusese negociat de Abdelhakim Belhadj, principala persoană de contact al lui Chris Stevens în sânul rebelilor libieni, în timpul războiului din 2011. În acest context, prezenţa ambasadorului american ar putea fi legată de facilitarea transferului acestor arme şi nu de inaugurarea unei cladiri culturale, cum suna versiunea oficială. O ipoteză care ar putea crea un cutremur geopolitic, dacă ar putea fi susţinută. Fiindcă administraţia Obama se opune oficial furnizării de arme către rebelii sirieni.