Cea de-a zecea aniversare a invaziei în Irak a fost marcată ieri în cea mai mare discreţie, într-un context tensionat, generat de atacurile zilnice, ce întreţin instabilitatea. Primul-ministru şiit, Nouri al-Maliki, n-a avut prevăzut nici un fel de acţiune pentru a marca aniversarea zilei de 20 martie, ziua în care acum zece ani Irakul a fost preluat de coaliţia americano-britanică. Guvernul este tentat să marcheze căderea Bagdadului, survenită la 9 aprilie, ziua în care s-a produs şi doborârea statuii lui Saddam Hussein, imaginea simbolizând căderea regimului sunit şi a Partidului Baas. Irakienii nu sunt deloc tentaţi să sărbătorească despărţirea de dictatura lui Saddam Hussein, întrucât s-a instalat imediat violenţa, care nu a mai fost curmată. Marţi, de pildă, un nou val de atentate în zona şiiţilor din Bagdad şi periferie a făcut 52 de morţi şi 170 de răniţi. Acestea nu au fost revendicate, dar grupurile de insurgenţi suniţi, inclusiv Al-Qaeda în Irak, continuă să-i vizeze pe şiiţi, majoritari în ţară, poliţie şi armată, în speranţa destabilizării Guvernului Maliki. ONG-ul Irak Body Count, cu sediul în Marea Britanie, a publicat un studiu potrivit căruia cel puţin 112.000 de civili au pierit după 20 martie 2003. În plan politic, Irakul este departe de a asimila democraţia exemplară imaginată de administraţia preşedintelui George W. Bush la declanşarea ostilităţilor. Nouri al-Maliki este stigmatizat de aliaţii de coaliţie guvernamentală şi minoritatea sunită vrea să-l marginalizeze. De la sfârşitul lunii decembrie, manifestanţii se reunesc în fiecare vineri, zeci de mii de oameni, în zonele sunite. Doi miniştri ai blocului Iraqia, laic, dar dominat de suniţi, au clacat la începutul lunii februarie. Observatorii şi diplomaţii văd în conflictul mocnit din Bagdad şi regiunea autonomă a Kurdistanului irakian o mare ameninţare pentru stabilitatea ţării.
