Preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, a explicat, duminică seară, că a ales „opţiunea cea mai puţin dureroasă” când a fost de acord să introducă o taxă excepţională pe depozitele bancare, informează Associated Press şi France Presse. „Am ales opţiunea cea mai puţin dureroasă, îmi asum preţul politic pentru aceasta, în scopul de a reduce la minimum consecinţele pentru economie şi pentru compatrioţii noştri ciprioţi. Împărtăşesc în totalitate sentimentul neplăcut provocat de această decizie dificilă şi dureroasă. De aceea, voi continua să mă lupt pentru ca deciziile Eurogrupului să fie supuse unor amendamente în următoarele ore, pentru a limita efectul asupra micilor deponenţi”, a declarat preşedintele, într-un discurs televizat adresat naţiunii. Şi, din câte se pare, chiar aşa s-a întâmplat, dezbaterea parlamentară a planului european de salvare, programată pentru ieri în parlamentul cipriot, fiind amânată pentru astăzi, autorităţile cipriote anunţând că negociază cu creditorii internaţionali pentru a revizui taxa asupra depozitelor bancare.
„Autorităţile cipriote sunt în curs de finalizare a unei noi propuneri, care ar putea fi adoptata în Parlament”, limitând impactul taxei asupra micilor deponenţi, a afirmat o sursă citată de AFP. Detaliat, ar fi vorba de introducerea a trei tranşe – vizând depozitele sub 100.000 de euro, între 100.000 şi 500.000 de euro şi peste 500.000 de euro – şi aplicarea de regimuri diferite de taxare. Potrivit presei locale, taxarea s-ar putea reduce la 3% pentru depozitele sub 100.000 de euro şi să se majoreze la 15% peste pragul de 500.000 euro. Iniţial, în schimbul planului de salvare de 10 miliarde de euro, creditorii (UE şi FMI) au solicitat impunerea unei taxe unice excepţionale de 6,75% pe toate depozitele bancare sub 100.000 de euro şi de 9,9% peste această sumă, aminteşte AP.
Taxa loveşte puternic în oligarhii ruşi
Din câte se pare, taxa pe depozitele bancare îi va lovi puternic pe ruşii bogaţi, experţii estimând că aceştia ar avea în conturi în această ţară până la 35 de miliarde de euro. „Încrederea în Cipru ca loc sigur în care să-ţi plasezi banii va ajunge la zero”, a declarat, pentru agenţia rusă de presă Interfax, Anatoli Aksakov, reprezentant al asociaţiei regionale a băncilor ruseşti. Fondurile ruseşti care vor fi probabil afectate se situează la 15,4 miliarde de euro, a estimat Aksakov, în timp ce ediţia rusească a revistei Forbes a înaintat o estimare mult mai ridicată, de până la 35 miliarde de euro. „Ruşii au pierdut până la 3,5 miliarde de euro într-o singură zi. Ştirea despre taxa de 10% pe depozitele din Cipru a stârnit panică în rândul ruşilor foarte bogaţi”, se arată într-un editorial postat pe site-ul Forbes Rusia.
A venit sau nu Gazprom cu o ofertă?
Tocmai de aceea, se zvoneşte că gigantul rus de gaze Gazprom a făcut autorităţilor cipriote o propunere privind oferirea unui sprijin financiar sectorului bancar al ţării în schimbul dreptului de a extrage gaze naturale în zona economică exclusivă a Ciprului, după cum relata ieri canalul de televiziune cipriot Sigma TV. Potrivitului acestui post tv, conducerea Gazprom a trimis deja o scrisoare în acest sens preşedintelui Ciprului, Nicos Anastasiades, care a refuzat însă sprijinul. Gazprom s-a grăbit să dezmintă imediat informaţia, prin purtătorul de cuvânt al societăţii, Serghei Kuprianov, citat de agenţia rusă de presă Prime. Totuşi, la scurt timp de la apariţia zvonurilor privind oferta Rusiei şi refuzul ei de către preşedintele cipriot, Anatoli Aksakov, şeful Asociaţiei Băncilor Regionale din Rusia şi membru al Consiliului de administraţie al Băncii Centrale a Rusiei, a declarat, prin intermediul Interfax, că sistemul bancar din Cipru nu este de încredere şi că îi sfătuieşte pe cetăţenii ruşi să îşi retragă depozitele din această ţară.
