Ciprioţi şi rezidenţi străini de pe insula mediteraneeană se aflau în stare de şoc, sâmbătă, după anunţarea prevederilor acordului încheiat cu Uniunea Europeană şi FMI, asupra unui plan de salvare în valoare de 10 miliarde de euro (în loc de 17 miliarde euro, cât ceruse Nicosia), cu o contribuţie din partea FMI în valoare de un miliard, ce include o taxă excepţională şi fără precedent asupra depozitelor bancare. „Soluţia pe care am ales-o este dureroasă, dar este singura care ne permite să ne continuăm vieţile fără probleme”, a dat asigurări preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, sâmbătă seara, la întoarcerea de la Bruxelles, subliniind asupra riscului „prăbuşirii” întregului sistem bancar de pe insulă. Parlamentul cipriot, angajat într-o cursă contra-cronometru în vederea validării acordului înainte de redeschiderea băncilor, mâine (astăzi este zi de sărbătoare publică), are programată astăzi o reuniune de urgenţă pe acest subiect. Creditorii i-au cerut Ciprului să instituie o taxă excepţională, în cuantum de 6,75%, asupra tuturor depozitelor bancare în valoare de până în 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele ce depăşesc acest prag. Aceste prelevări, menite să colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insulă. Imediat după anunţarea acordului, zeci de ciprioţi şi străini au încercat să îşi retragă banii de la bancomate, însă aceste retrageri nu vor împiedica prelevarea taxelor aferente conturilor, după cum afirmă Marios Skandalis, vicepreşedintele Institutului Experţilor Contabili Publici din Cipru, deoarece sumele corespunzătoare taxelor „sunt deja blocate şi nu pot fi transferate”.
