Când CIA îşi rebranduieşte imaginea

Criticii cei mai severi, istoricii cei mai savanţi ai filmului nu ştiu ce să facă în faţa a două filme de referinţă, poate nu excepţionale, dar oricum „tari”: „Argo” şi „Zero Dark Thirty”. Cel dintâi a repurtat la Los Angeles, din partea Sindicatului scenariştilor americani (WGA), trofeul pentru cel mai bun scenariu, al doilea fiind distins pentru scenariul său original. Cu numai o săptămână înaintea decernării Oscarurilor, în faţa peliculei lui Ben Affleck – „Argo” – s-au înclinat, la majoritatea ceremoniilor, a Globurilor de Aur, dar, de asemenea, la Londra, unde s-au decernat premiile BAFTA, pelicule prestigioase precum „Lincoln”, de Steven Spielberg, dar şi altele. Printre amatorii de rând stăruie o interogaţie, realmente firească: va primi „Argo”, în care inclusiv actorul-regizor şi-a exprimat surprinderea pentru premiile câştigate, statueta pentru cel mai bun film? Trofeul WGA a fost remis scenaristului Chris Terrio, care a reconstituit istoria exfiltrării unor diplomaţi americani în timpul revoluţiei iraniene, inspirându-se din articolul unui agent CIA aflat la originea operaţiunii, primul care a revelat un document recent declasificat. WGA l-a recompensat şi pe scenaristul lui „Zero Dark Thirty”, Mark Boal, la categoria „Scenariu original”. Deşi, paradoxal, senatorii americani Dianne Feinstein, preşedintele Comitetului pentru informaţii, Carl Levin, preşedintele Comitetului de apărare, şi John McCaine, fost candidat la prezidenţialele din 2008, s-au plâns patronului de la Sony Pictures că „Zero Dark Thirty” este factualmente inexact „şi noi credem că aveţi obligaţia să declaraţi public că rolul atribuit torturii în prinderea lui Osama Bin Laden n-a fost fondat pe realitate, ci relevă o parte din ficţiunea filmului”. Cum filmul regizoarei Kathryn Bigelow a avut consultanţa unor oameni ai CIA specialişti în Orientul Mijlociu, deloc antipatici în particular, discuţia nu-şi mai are rostul. Fiindcă din momentul în care se dobândeşte certitudinea că mesagerul lui Bin Laden, Abu Ahmed Al-Kuwaiti, nu este mort şi continuă să menţină contactul între şef şi soldaţii invizibili, arestarea rocombolească a lui Abou Faraj al-Libbi, şeful Al-Qaeda în Pakistan, în mintea personajului Maia (interpretat de Jessica Chastain), un fabulos ofiţer CIA, totul se limpezeşte. Este dificil de comparat astăzi „Zero Dark Thirty” cu şocul „Noii apocalipse din Vietnam”, un film din 1979. Orice demonstraţie de-a-ndoaselea este o stupiditate şi dacă puţini credeau că „Argo” şi „Zero Dark Thirty” vor conta şi la Oscaruri, iată că au fost infirmaţi. Sunt două filme care, dincolo de acţiunea bine concepută gradual, tensiunea bine gestionată, cu suspans, distribuţia impecabilă, cu actori inteligenţi, te captivează. Două filme absolut fascinante, plasate între propaganda antirăzboinică şi năzuinţa pacifistă, în care se resimte discret iradierea, mai mult decât în alte situaţii, a profesioniştilor din CIA. Dacă doresc să-şi facă sau nu ceea ce noi numim imagine, este de discutat. Nu puteau oricum „da cu piciorul” la două performanţe profesionale istorice, care le acoperă destule neîmpliniri, sau mai exact eşecuri, pe care le şi recunosc. Cu toate acestea, cursa Oscarurilor pentru „Cel mai bun film”, care vor fi acordate pe 24 februarie, se duce între „Lincoln”, realizat de Steven Spielberg, şi „Argo”, a lui Ben Affleck, favoriţi între cele nouă filme nominalizate la această categorie. Jessica Chastain nominalizată la categoria „Cea mai bună actriţă”, în „Zero Dark Thirty”, a lui Kathryn Bigelow, aspiră la un Oscar „colorat, plin de farmec”, promite ea.