Liderii UE şi-au împărţit banii pentru perioada 2014-2020

0
324

Liderii europeni, reuniţi la Bruxelles, au ajuns aseară la un acord cu privire la bugetul UE pentru perioada 2014-2020, după negocieri care s-au întins pe parcursul a doua zile şi o noapte. Acordul prevede un buget de 960 de miliarde de euro, mult mai mic decât cele 1003 miliarde de euro solicitate de Comisia Europeană. Sub presiunea Marii Britanii, preşedintele Herman Van Rompuy s-a văzut nevoit ieri, să propună la Consiliul European, un draft de buget cu 13 miliarde de euro, mai mic decât cel cu care tot el venise  în noiembrie anul trecut, adică 960 de miliarde de euro. Este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene când bugetul este mai mic. Plecând de la această propunere – ea însăşi negociată îndelung – liderii UE au discutat, ieri, pe parcursul a multe ore, de la ce capitole trebuie tăiaţi aceşti bani şi care sunt compromisurile acceptabile. Mizele mari ale României sunt fondurile pentru agricultură şi cele pentru coeziune. Noua propunere de buget, prezentată ieri dimineaţă şi publicată, după câteva ore, de EurActiv, prevede reduceri substanţiale la subcapitolul „Competitivitate pentru creştere şi joburi” şi ceva mai mici la capitole precum „Securitate şi cetăţenie”, „Europa globală” şi „Administraţie”. Pe de altă parte, alocările pentru coeziune, precum şi pentru „Creştere sustenabilă: resurse naturale”, care include agricultura, dezvoltarea rurală, pescuitul, au crescut cu 4,6 şi, respectiv, 1,2 miliarde de euro. De asemenea, noua variantă prevede angajamente de 960 de miliarde de euro, faţă de 973 de miliarde de euro la summitul din noiembrie 2012, în timp ce nivelul cheltuielilor a scăzut de la 935 la 908,4 miliarde de euro. De remarcat pentru România este mai ales faptul că, la capitolul coeziune, nivelul angajamentelor a cunoscut o creştere de la 320,1 miliarde de euro în fosta propunere de buget la 324,7 miliarde de euro. Practic, cea mai importantă creştere a cunoscut-o alocaţia pentru regiunile mai puţin dezvoltate, unde România se încadrează, respectiv de la 161,1 la 163 de miliarde euro. În acelaşi timp, suma alocată pentru statele membre susţinute din Fondul de coeziune a crescut de la 66,34 la 66,36 de miliarde de euro. În noua propunere de buget au apărut şi prevederi referitoare la regiuni din unele state membre, în urma cărora state precum Grecia, Portugalia, Spania, Ungaria şi Italia beneficiază de creşteri sensibile ale alocărilor prevăzute anterior. De asemenea, se menţionează că Cehia beneficiază de o anvelopă suplimentară din fondurile structurale, de 400 de milioane de euro, pentru regiunile mai puţin dezvoltate, iar Slovenia de o creştere a alocării de 75 de milioane de euro. România este interesată şi de faptul că angajamentele pentru capitolul „Creştere sustenabilă: resurse naturale” – care acoperă agricultura, dezvoltarea rurală, pescuitul şi un instrument special pentru acţiune climatică – rămân aproape neschimbate – cresc de la 372,2 la 373,4 miliarde de euro. Bugetul pentru dezvoltare rurală, care interesează foarte mult Franţa, este de 85 de miliarde de euro, fiind prevăzut şi un fond de rezervă pentru crizele din agricultură, în valoare de 2,8 miliarde de euro. Printre sectoarele afectate se află transportul, cu o reducere de la 26,9 la 23,2 miliarde euro, şi energia, de la 7,1 la 5,1 miliarde de euro.