Europarlamentarul Marian Jean Marinescu : „În 2014, trebuie să ne concentrăm pe o campanie pentru Europa”

Anul 2013 a fost un an plin de realizări pentru europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Raportul pe „Sistemul de Navigaţie prin Sateliţi” şi Raportul „Politica Externă pentru Aviaţia Uniunii” sunt două mari proiecte pe care vicepreşedintele PPE le-a finalizat cu succes în 2013. Iar anul viitor se anunţă ca fiind unul extrem de important din punct de vedere politic pentru liderul democrat-liberalilor doljeni. Cu o imagine foarte bună la Bruxelles, europarlamentarul Marinescu a primit în ultimele zile ale acestui an, în calitate de raportor al Grupului PPE, Raportul  privind „Liberalizarea Vizelor pentru Moldova”, unul cu impact major pe plan extern, care va fi finalizat în 2014. Integrarea Republicii Moldova şi a Serbiei în UE sunt două mari proiecte monitorizate cu  scrupulozitate şi diplomaţie de europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Despre toate aceste proiecte ne-a vorbit vicepreşedintele PPE într-un interviu-radiografie.

          – D-le europarlamentar, de-a lungul acestui an ne-aţi informat cu minuţiozitate despre stadiul implementării rapoartelor dumneavoastră de la Parlamentul European. Aţi putea să ne vorbiţi succint despre aceste proiecte, cum s-au finalizat ele, eventual într-o  ordine a importanţei acestora?

În 2013 am avut câteva rapoarte importante, dar eu am să le spun interesante. În primul rând,  Raportul pe Sistemul de Navigaţie prin Sateliţi, care a fost votat, în noiembrie, în Plenul Parlamentului European, chiar dacă a fost finalizat încă din 2012, ca şi negociere cu Consiliul. De fapt a fost primul regulament legat de bugetul 2014-2020, care a fost finalizat ca şi negociere. Când aveam întâlnirile cu toţi raportorii pe aceste rapoarte, care erau în jur de 60, întotdeauna se prezentau aceste rapoarte şi se anunţa că sunt închise negocierile. A stat aşa vreo jumătate de an şi după aceea celelalte rapoarte.

– Acesta a fost aşadar primul, cel de al doilea …

Am un doilea raport legat de bugetul 2014-2020, pe care l-am închis la începutul lunii, este adevărat că la presiunea socialiştilor şi liberalilor nu a fost votat iniţial, dar pentru că ei nu au finalizat alte rapoarte, au încercat să folosească presiune în negocieri, incorect, dar asta e, şi va fi votat pe 9 ianuarie şi se referă la frontiere şi este important pentru că distribuie bani tuturor membrilor, bani aferenţi pentru securizarea frontierilor, iar soluţiile pe care le-am găsit eu au salvat pe toate alte trei regulamente : fondul pentru cooperare poliţienească; fondul pentru migraţie şi azil şi raportul orizontal. Soluţiile pe care le-am găsit eu în timpul negocierii pe care le-a acceptat Consiliul  au fost folosite de ceilalţi raportori în rapoartele lor.

– Cât la sută din PIB-ul Europei se bazează pe navigaţia prin sateliţi, ca să înţelegem mai bine importanţa acestui proiect…

Vă spun decât atât, 7% din PIB-ul Europei, a Uniunii Europene se bazează pe  navigaţia prin sateliţi, dacă GPS-ul, sistemul american, se închide acum, pentru că încep un război în altă parte, aşa cum de altfel au mai făcut-o până acum de două ori, 7% din PIB-ul Europei, are o problemă. De aceea este extrem de important acest sistem european care va funcţiona de la sfârşitul anului viitor. Sunt foarte multe locuri de muncă, implicaţii pentru România, pentru că şi România poate intra în dezvoltarea de aplicaţii, în anumite domenii, dacă ne străduim, pentru că oportunitate avem.

– Mergem mai departe. Am ajuns la cel de-al treilea raport…

Am mai avut un raport, care într-un fel îl puteţi considera mai puţin important, pentru că nu era legislativ, dar în al doilea rând, este mai greu de elaborat pentru că este un raport bazat pe o comunicare a Comisiei Europene, pe care trebuie să-l scrii tu de la cap la coadă, tu, singur, articol cu articol. La celelalte rapoarte ai o propunere de lege, pe care o modifici, e adevărat şi acolo scrii, dar pleci de la ceva… Aici pleci de la o foaie albă. Şi îţi spui părerea despre ceva, eu mi-am spus părerea despre „Politica Externă pentru Aviaţia Uniunii”.  A fost un raport foarte apreciat atât de către colegi cât şi Comisie. Nu am avut decât câteva amendamente. A venit Comisia şi a spus că este un raport foarte bun. A venit Consiliul şi a spus că este un raport foarte bun. Companiile aeriene au spus că acest raport cuprinde absolut tot. Cred că a fost un raport bun.

„Republica Moldova trebuie să meargă pe drumul pe care a mers până acum”

– Ce nu aţi apucat să finalizaţi în 2013 ?

Am primit acum, pe ultima sută de metri, de data aceasta, ca raportor al Grupului Popular, Raportul privind „Liberalizarea Vizelor pentru Moldova” şi pe care îl vom finalize anul viitor. Sunt raportor al PPE şi mă bucur foarte mult pentru acest lucru. Am fost raportor şi pentru facilitarea vizelor, cred că tot în acest an, la începutul anului, deci, pentru 2014 am acest proiect pe Republica Moldova şi mai am proiectul cu Cerul Unic European pe care l-am început anul acesta, am amendamente tot, nu o să am probleme în Parlamentul European cu acest proiect, pentru că am văzut deja amendamentele depuse de colegii mei. Din păcate, o să am o problemă cu statele membre, care sub presiunea administraţiei şi sub presiunea guvernelor nu vor să deschidă şi să elimine graniţele pe cer aşa cum au fost eliminate pe pământ. Va fi o bătălie dură şi surdă, să sperăm că voi reuşi până la urmă. Poate o să vă pară curios, dar după criză există această dispută înte cei care vor să continuă integrarea europeană şi cei care au luat-o puţin pe panta naţionalistă, să păstreze privilegiile şi responsabilităţile naţionale cât mai mult.

-Aţi amintit puţin mai devreme de Republica Moldova. Când ne vom întâlni cu fraţii noştri în marea familie europeană ?

E o întrebare cu răspuns destul de complicat. Integrarea Republicii Moldova în UE depinde cel puţin 80% de ea. În prima discuţie cu Vlad Filat, ca prim-ministru, i-am spus că „dacă vreţi să vă apropiaţi foarte tare de Uniunea Europeană, fă următorul lucru : luaţi capitolele de negocieri, de la o ţară care a intrat deja în UE, documentele, dacă nu vreţi de la România, luaţi de la orice altă ţară membră UE şi începeţi să faceţi exact ce scrie acolo, ce i s-a spus acelei ţări să facă. Iei şi vezi ce ţi se cere ca ţară candidată…” Acelaşi sfat i l-am dat şi fostului preşedinte al Ucrainei, Iuşcenko, chiar înainte de a i-l da lui Filat. M-am întâlnit după aceea cu Filat şi mi-a spus că aşa a făcut. De aceea spun că depinde de Moldova, pentru că dacă Moldova îndeplineşte absolut toate condiţiile, mult mai bine decât noi, pentru că s-au schimbat vremurile, şi UE se va uita cu ochi mult mai atenţi la ea. Ştiţi ce se spune acum despre noi, că nu eram pregătiţi că nu trebuia să intrăm. Deci ei şi oricare alţii care vor intra de acum înainte, vor fi mult mai atent monitorizaţi. Dacă Moldova îndeplineşte absolut toate condiţiile şi se duce la UE şi spune „noi suntem gata” va avea şanse mult mai mari să fie acceptată pentru că celelate 20 % depind de celelalte state, pentru că aderarea unui nou stat depinde de votul celorlalte, dacă un stat spune NU, atunci  nu va avea loc integrarea.

– Cum privesc statele membre această dorinţă a moldovenilor de a intra în Uniune ?

Statele membre în acest moment sunt cam reticente, având în vedere criza, având în vedere ce se întâmplă cu circulaţia forţei de muncă, cu ce s-a întâmplat cu ultimele state care au intrat în UE. Aşa că sunt condiţi cam nefavorabile unei noi extinderi. Dar în momentul în care se demonstrează că eşti pregătit atunci şansele sunt mult mai mari. Aşa că, Moldova trebuie să meargă pe drumul pe care a mers până acum, pentru că a mers foarte bine şi cu sprijin european foarte puternic şi cred că poate să încerce cu şanse să se alăture pachetului balcanic, care după părerea mea va fi primul, din alte motive…

„Problema Kosovo se rezolvă doar dacă Serbia va intra în UE”

– Să înţeleg că sunteţi mult mai optimist în ceea ce priveşte integrarea Serbiei în UE ?!

Serbia deja este ţară candidată chiar şi de aici se poate vedea că Serbia are şanse mai mari, pentru că eu nu cred că Serbia este într-o situaţie mai bună decât Moldova, asta e părerea mea, dar Serbia are un alt avantaj, are problema cu Kosovo, se vrea politic să se rezolve problema Kosovo, iar politic, această problemă nu se rezolvă decât dacă Serbia intră în UE.  Are o problemă de poziţionare, între Grecia, Croaţia şi chiar Macedonia. Pe toate hărţile dacă vă uitaţi este acel colţ, adică Serbia care nu este membru al Uniunii şi se doreşte să se coloreze şi acest colţ. Deci, are alte şanse. Din punct de vedere al îndeplinirii criteriilor, Serbia stă mult mai rău decât Moldova.  Se poate îmbunătăţii situaţia, în primul rând, prin negocierile de aderare, dar oricum, în special în ceea ce priveşte tratamentul minorităţilor vom sta cu ochii pe ei, pentru că nu sunt foarte corecţi. Nu răspund aşa cum ar trebui să răspundă, pentru că nu îşi dau seama foarte bine ce înseamnă UE şi cerinţele Uniunii.

– Dar manifestaţiile de la Kiev, sutele de mii de oameni din stradă cum au fost receptate de cancelariile europene ?

Au reprezentat foarte mult pentru Uniune, pentru că în momentul în care vezi 300.000 de oameni în stradă, ceea ce s-a mai întâmplat în Franţa, pentru pensii, e ceva şi vor avea susţinere în continuare. Problema nu este să se mişte Uniunea, pentru că nu UE a avut o problemă cu Ucraina, ci invers, Ucraina a avut o problemă cu Uniunea. În Ucraina trebuie să se mişte ceva, iar din păcate, Ianukovici nu este omul care poate să facă acest lucru şi de aceea este nevoie de această opoziţie şi de alte forţe. Ianukovici răspunde la presiunea Federaţiei Ruse care nu este mică.

– Susţineţi tinerii, am văzut că aveţi preocupări lăudabile în ceea ce priveşte educaţia lor. Cât de important este pentru noi programul Erasmus şi ce ar trebui să facem să-i păstrăm totuşi pe tinerii noştri valoroşi aici, în România ?

Acesta este un subiect sensibil. Dacă susţii Erasmus, susţii schimbul de tineri care studiază în liceul sau într-o universitate, ceea ce înseamnă că susţii mobilitatea tinerilor în Uniune, iar pe de altă parte, noi avem o problemă cu tinerii care pleacă din ţară. Deci cumva ar trebui să susţii ca tinerii să rămână în ţară, nu să plece. Dar eu cred că sunt ambele variante. Adică, trebuie să susţii şi mobilitatea tinerilor în Uniunea şi să susţii şi să rămînă tinerii la tine, în ţară. Nu te poţi împotrivi dorinţei de progres al tinerei generaţii. E vorba de viaţa lor şi atunci trebuie să faci astfel.  Posibilităţile Uniunii sunt foarte mari, de aceea se şi investeşte foarte mult pentru Erasmus, pe de altă parte, trebuie să faci ceva la tine în ţară, ca să nu-ţi plece tinerii, adică să faci ceva ca să trăiască bine la tine în ţară. Erasmus este foarte important, am avut chiar şi o dezbatere la un post de radio, pe această temă şi acolo am fost întrebat cum văd eu lucrurile şi am spus aşa : „Aceste schimburi sunt extraordinare, benefice pentru tineri dar şi pentru Europa. Eu aş vedea, un an, doi din liceu dacă poate să-l faci în afara ţării şi trei ani sau chiar cinci la tine acasă şi după aceea să pleci la un master în străinătate”. Şi să vă spun şi de ce. După mine educaţia trebuie făcută în limba maternă, trebuie să-şi păstrezi contactul cu tradiţiile, cu obiceiurile, cu istoria de acasă, dar întotdeauna este foarte bine să vezi cum este şi în altă parte. În acelaşi timp, noi trebuie să mişcăm lucrurile, aici, în ţară, adică, să facem ceva mai mult din punct de vedere economic şi să ridicăm ţara şi în felul acesta să-i stimulăm pe români să rămână aici şi să muncească.

„Dezvoltarea economiei ar duce la stingerea corupţie”

Suntem în direcţia corectă ?!… Despre ce ar trebui să vorbim mai mult şi nu o facem şi despre ce vorbim foarte mult şi ne afectează ?

Nu are nici o legătură cu o direcţie normală a unei ţări. Este evident că suntem într-o direcţie greşită. Nu se întâmplă nimic economic, şi acest fapt este cea mai mare problemă, pentru că prima îngrijorare a unui om de rând este locul de muncă, a doua este sănătate. La noi, oamenilor le este frică, pentru că ştiu că dacă se vor îmbolnăvi nu au unde să se ducă şi a treia problemă este corupţia.  Noi despre ce discutăm cel mai mult în ţara asta ?! Despre corupţie. Este subiectul principal. Se deschid toate jurnalele, se închid toate jurnalele cu acest subiect. Bun, ok, este corupţie. Trebuie să o combatem, dar discutând în fiecare zi despre acest lucru, ascundem exact lucrurile cele mai grave şi anume că nu se mişcă economia şi nu se face nimic din punct de vedere economic. Dezvoltarea economiei ar duce automat la stingerea unei părţi semnificative din corupţie. Nu vreau să dau procente, dar vorbim de o parte semnificativă a acestei probleme. Numai că se face acest lucru tocmai ca să se facă acte de corupţie şi lumea să vorbească numai despre corupţie. Paralel se modifică codul penal, graţieri, se ridică pragul la licitaţii, adică, le fac în aşa fel încât să se poată fura tot.

Cum suntem percepuţi la Bruxelles, mai ales după ceea ce s-a întâmplat prin Parlament, în ultimul timp ? Are clasa politică de suferit sau România, ca imagine, per total ?!

Suntem foarte rău percepuţi, din păcate. Se repetă ceea ce s-a întâmplat în vara trecută. Se constată, cu stupoare, despre un stat, despre care ai crezut că a intrat ireversibil pe drumul democraţiei, stabilităţii, că poate ca în trei zile să schimbe totul. Este ceva inimaginabil. Şi vă spun cum mi se zice, mie pe la Bruxelles sau pe la Strasbourg, se spune frumos, aşa elegant, diplomatic : „Da, se vede că aveţi o altă cultură politică”. Şi în momentul în care ţi s-a spus chestia asta, îţi dai seama că ai o problemă…. Şi această problemă îi afectează pe toţi. Ei ştiu foarte bine că nu noi am făcut aceste demersuri. Vă spun şi din vara trecută. Se uitau la noi şi ştiau că noi am fost în stradă ca să combatem ceea ce au făcut ceilalţi, adică, puterea. Europenii ştiau că noi am fost singurii care l-am susţinut pe preşedinte. Dar oamenii se gândesc, „ei bine, dar şi ăştia totuşi vin tot din România, poate şi ăştia au o problemă”.

Să înţeleg că toate aceste demersuri nefericite ne afectează pe toţi, nu doar pe unii..

Asta este cheia : ne afectează pe toţi. Iar acum când au auzit de modificarea Codului penal, nu pot să vă relatez în cuvinte….pentru că la Parlamentul European e o transparenţă maximă, acolo poţi să intri şi în posesia mail-urilor, ca să ştii exact ce şi-au transmis unii, altora, ce amendamente s-au pus la proiecte, la rapoarte. Să ajungi să votezi în Comisii ceva, deci în Comisii nu în Parlament, munceşti patru luni. Vorbim de vreo 15.000 de întâlniri, publice, vine lumea, iar când au auzit de întâlniri noaptea şi a doua zi se votează, vă daţi seama ?! Ei spun aşa, „de ce să ne mai ducem noi în România ?!” Sau un investitor. „De ce să investesc în această ţară dacă ăştia au reuşit să schimbe Codul penal într-o noapte ?! Păi, mai bine mă duc în Bangladesh, că acolo sunt legi mai proaste, dar stabile…”. Olandezii, vă daţi seama,  care şi aşa au o problemă cu noi, în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen, cum gândesc ei acum când au văzut scena cu schimbare peste noapte a Codului penal. Deci suntem pe o direcţie complet greşită : şi ca imagine şi ca economie.

„Extremismul e marea problemă….”

Cum va fi noua structură a Parlamentului European începând cu vara anului viitor ? Tot popularii europenii vor fi cei mai numeroşi ?

Da, categoric da. Tot Partidul Popularilor Europeni va fi cel mai numeros ca reprezentare în Parlamentul European. Nu la aceeaşi diferenţă de socialişti. Dar nici ei nu vor mai fi la fel de numeroşi. Toţi scădem. Aşa trebuie să se vadă. Cele trei grupuri tradiţionale în PE, popularii, socialiştii şi liberalii vor fi mai mici, ca număr de parlamentari. Acum având în vedere că PPE era cel mai puternic grup, normal că de la noi va fi scăderea cea mai mare. Dar vom fi tot primul. Problema este că se va mări zona de euroscepticism, de comunişti,de extremişti. Ce ar trebui să facem?! Păi, ar trebui ca cele trei mari partide să se concentreze pe o campanie pentru Europa şi se duc discuţii în acest sens, sunt convins că sunt ţări în care aceasta va fi strategia, dar din păcate nu şi la noi. Ar trebui să renunţăm la problemele cu stânga, dreapta, pentru că oricum liberalii stau acolo între cele două grupuri, acum votează cu noi, mai târziu cu socialiştii, şi ar trebui să ne concentrăm pe o campanie pentru Europa.

Dar în România, pe ce se va axa campania pentru alegerile europarlamentare de anul viitor ?

În România vom avea fix aceeaşi campanie pe care am avut-o şi la alegerile locale de anul trecut şi la cele parlamentare. Toate discuţiile se vor desfăşura în jurul lui Traian Băsescu. Nimic despre ce înseamnă Europa, despre ce ar trebui să facă europarlamentarii români acolo, toate îl vor avea ca protagonist pe preşedinte. Vom auzi aceeaşi placă : „Băsescu a tăiat salariile şi pensile, noi le-am dat înapoi. Noi am crescut  salariile şi pensile…. Noi am făcut autostrăzi, ei nu au  făcut”. Nimic constructiv. Este adevărat că astăzi, oamenii nu mai privesc cu aceeaşi încredere acest Guvern, pentru că se vede clar că lucrurile nu merg bine. Oamenii sunt îngrijoraţi. La nici un an de zile şi-au dat seama despre ce este vorba. Dacă cineva ar lua declaraţiile celor doi co-preşedinţi ai USL s-ar vedea că într-o singură zi sunt declaraţii contradictorii. Una se spune dimineaţa, alta seara. Una spune un co-preşedinte, alta spune celălalt co-preşedinte. Cam aşa este condusă şi ţara.

La final, un gând de la europarlamentarului Marian Jean Marinescu pentru doljeni ?

Le transmit cititorilor cotidianului ”Cuvântul Libertăţii” multă sănătate şi o speranţă de mai bine. Urarea mea o ştiţi de altfel : „Să fim sănătoşi şi voioşi !”