Progrese înregistrate în ultimul an în lupta împotriva dezinformării online

Comisia Europeană a publicat primele rapoarte anuale de autoevaluare întocmite de Facebook, Google, Microsoft, Mozilla, Twitter şi de şapte organisme profesionale europene în temeiul Codului de bune practici privind dezinformarea. Rapoartele prezentate de semnatarii codului arată progresele înregistrate în ultimul an în lupta împotriva dezinformării online.

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) a fost înfiinţat grupul operativ East Stratcom, pentru a contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei. În 2016, s-a adoptat Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride, urmat în 2018 de Comunicarea comună privind creşterea rezilienţei şi consolidarea capacităţilor de reacţie la ameninţările hibride. Codul de bune practici cu rol de autoreglementare, care a fost lansat în octombrie 2018, reprezintă un pilon important al Planului de acţiune împotriva dezinformării.

Comunicarea de date şi punerea la dispoziţie a unor instrumente de căutare

Patru concluzii principalele au rezultat din analiza rapoartelor de autoevaluare. Comparativ cu situaţia din octombrie 2018, semnatarii Codului de bune practici indică o îmbunătăţire a nivelului de transparenţă. Există un dialog mai strâns cu platformele în ceea ce priveşte politicile lor de combatere a dezinformării. A doua concluzie se referă la progresele în ceea ce priveşte angajamentele monitorizate de Comisie în perioada ianuarie-mai, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Progresul raportat este mai limitat însă în ceea ce priveşte punerea în aplicare a angajamentelor de a pune la dispoziţia consumatorilor şi a comunităţii de cercetare a unor instrumente adecvate de acţiune. Comunicarea de date şi punerea la dispoziţie a unor instrumente de căutare sunt în continuare sporadice şi arbitrare şi nu răspund nevoii de evaluare independentă a cercetătorilor. A treia concluzie se referă la domeniul de aplicare al acţiunilor întreprinse în vederea respectării angajamentelor pe care şi le-au asumat variază mult de la o platformă la alta. În mod similar, există în continuare diferenţe între statele membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a politicii privind platformele, cooperarea cu părţile interesate şi sensibilitatea la contextele electorale. Şi nu în cele din urmă, rapoartele furnizează informaţii cu privire la politicile de punere în aplicare a codului, inclusiv cu privire la indicatorii specifici UE. Diferă însă coerenţa şi nivelul de detaliu. Indicatorii furnizaţi sunt în principal indicatori de realizare, de exemplu, numărul de conturi eliminate.  

Etapele următoare

Comisia lucrează încă la evaluarea globală a eficacităţii Codului de bune practici. Pe lângă autoevaluările efectuate de către semnatari, Comisia va ţine seama de: contribuţia Grupului autorităţilor europene de reglementare în domeniul serviciilor audiovizuale ( European Regulators Group for Audiovisual Services – ERGA), astfel cum se prevede în Planul de acţiune împotriva dezinformării; o evaluare efectuată de o organizaţie terţă selectată de către semnatari, astfel cum se prevede în Codul de bune practici o evaluare a unui consultant independent angajat de Comisie, care urmează a fi prezentată la începutul anului 2020 şi un raport privind alegerile din 2019, pe care Comisia îl va prezenta Parlamentului European în următoarele luni. Pe baza acestor elemente, Comisia va prezenta o evaluare globală la începutul anului 2020. Dacă rezultatele obţinute în contextul codului se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia poate propune măsuri suplimentare, inclusiv măsuri cu caracter normativ.

Facebook, Google, Twitter şi Mozilla au semnat Codul de bune practici

În aprilie 2018, Comisia a prezentat o abordare la nivel european şi instrumente de autoreglementare pentru combaterea dezinformării online. În octombrie 2018, Facebook, Google, Twitter şi Mozilla au semnat Codul de bune practici. Acestora li s-au alăturat organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar şi agenţiile de publicitate. „Autoevaluările publicate astăzi sunt o continuare a rapoartelor de referinţă prezentate în ianuarie 2019, precum şi a rapoartelor lunare transmise de Facebook, Google şi Twitter din ianuarie până în mai 2019. Aceste autoevaluări se concentrează asupra punerii în aplicare a angajamentelor relevante pentru integritatea alegerilor europene. În 2019, şi Microsoft a semnat Codul. Într-o comunicare comună, publicată în iunie 2019, Comisia şi Înaltul Reprezentant au prezentat un raport privind progresele înregistrate în lupta împotriva dezinformării şi principalele lecţii învăţate în urma alegerilor europene. Raportul a subliniat faptul că, deşi, în mod clar, alegerile din mai nu au fost scutite de dezinformare, acţiunile întreprinse de UE – împreună cu numeroşi jurnalişti, verificatori ai veridicităţii informaţiilor, platforme, autorităţi naţionale, cercetători şi societatea civilă – au contribuit la reducerea spaţiului pentru intervenţii străine şi pentru campanii coordonate de manipulare a opiniei publice”, se precizează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.