Şi acum doar o speranţă: aceea că alegerile anticipate anunţate de Mariano Rajoy, pentru 21 decembrie a.c., se vor ţine, rezultatul acestora permiţând catalonilor să trăiască, în continuare, împreună. Într-o atmosferă de precampanie electorală, ranforsată de inedita participare împreună a militanţilor populari (PP), socialişti (PSC), centrişti (Ciudadanos), aflaţi în primele rânduri ale unei manifestări de proporţii, în favoarea unităţii Spaniei, contra independentiştilor, în Barcelona, s-a denunţat „tragedia istorică” provocată de separatişti, promiţând „acum da, vom merge să votăm”. Fractura între cele două câmpuri politice va dura însă multă vreme. Ex-preşedintele Cataloniei, Carles Puigdemont, în pofida destituirii sale de către guvernul spaniol, a cerut concitadinilor să organizeze „o opoziţie democratică”, la luarea sub control direct a Cataloniei, de către reprezentanţii guvernului central de la Madrid. În care realitate trăieşte şeful executivului secesionist al Cataloniei de peste un an? Greu de spus. Fostul primar al Gironei, lasă impresia că a fost convins de naşterea unui nou stat – o republică virtuală – al cărui prim-preşedinte va fi. Pentru moment „trupele” sunt în expectativă. Regiunea urmează să fie condusă direct de numărul doi al guvernului de la Madrid, Soraya Saenz de Santamaria, de 46 de ani, o femeie extrem de puternică, ministru pentru administrarea teritorială, cu un portofoliu creat anul trecut, special, pentru a gestiona dosarul catalan. Ieri însă partidul independentist la preşedintelui catalan (PDeCAT), Carles Puigdemont, a anunţat că va participa la alegerile regionale anticipate, convocate pentru 21 decembrie. Asta după ce judecătorul de instrucţie, Carmen Lamela, sesizată într-un an alt dosar legat de independentiştii catalani, de însuşi procurorul general al Spaniei, urma să decidă dacă admite sesizarea, inculpând persoanele vizate pentru rebeliune, incitare şi deturnare de fonduri în valoare de 6.205.450 euro, „ronţăite” cu ocazia organizării referendumului pentru independenţă. Potrivit canalului spaniol de televiziune La Sexta, Carles Puigdemont ar fi solicitat – alături de alţi membri ai guvernului destituit – azil politic în Belgia, în cadrul întâlnirii de ieri cu naţionalistul flamand, Gert Bourgeois. Premierul belgian, Charles Michel, a dezminţit însă informaţia. Pe de altă parte, Adunarea Naţională Catalană (ANC), una din marile asociaţii independentiste, a cerut funcţionarilor catalani „să refuze toate instrucţiunile primite în cadrul articolului 155 şi contrar cadrului juridic”. Confuzia însă mai persistă, mai ales că Jordi Sanchez, liderul ANC, momentan în închisoarea Soto del Real, solicită activarea adunării aleşilor Cataloniei, un grup compus din 4.000 de secesionişti, în principal consilieri municipali, cerându-le să se substuie insituţiilor catalane. Noul şef al Mossos Esquadra, comisarul Feran Lopez, numit de ministrul spaniol de interne, Juan Ignacio Zoido, s-a angajat să respecte legea, constituţia şi statutul, în vederea normalizării situaţiei din Catalonia. Reamintim că prin decretele guvernului spaniol au fost destituiţi: preşedintele regional catalan, Carles Puigdemont, vicepreşedintele catalan, Oriol Junqueras, guvernul catalan, format din 12 miniştri regionali, reprezentanţii guvernului catalan la Madrid şi Bruxelles, ambasadorii catalani în străinitate. Drapelul spaniol flutură în continuare, deasupra palatului guvernului catalan. Ceea ce e un semn bun. Adică, nebunia care a divizat Catalonia e pe cale să se stingă. Ca şi în pelicula „Goodbye, Lenin”, urmează probabil să se toarne un film cu titlul „Goodbye, Puigdemont”.
