Traficul aglomerat, lucrările de reabilitare sau modificare a reţelelor de apă, canalizare şi gaze, cele de la pasajul suprateran, precum şi cele două CET-uri de pe raza municipiului Craiova ne fac viaţa mai grea. Cel puţin din punct de vedere al aerului pe care îl respirăm, întrucât nu toate măsurile întreprinse în vederea îmbunătăţirii calităţii lui au dat roade. Iar Comisia Europeană (CE) a semnalat acest lucru, ba chiar a avertizat România cu privire la acest eşec. Problema concretă semnalată de CE a fost reprezentată de emisiile de particule minuscule în suspensie (PM10), pentru care există două valori-limită: o medie zilnică de 50 µg/m3, ce nu trebuie să fie depaşită în mai mult de 35 de zile pe an, şi o medie anuală de 40 µg/m3.
“În Craiova, s-au depistat mai multe depăşiri ale indicatorilor, iar oraşul a fost unul dintre cele 11 aglomerări urbane atenţionate în acest sens”, a declarat dr. ing. Monica Mateescu, directorul executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova. Potrivit acesteia, pentru a se putea solicita exonerarea privind depăşirile la PM10 din anii anteriori, pentru o parte din aglomerarea urbana Craiova, s-a identificat şi evaluat un set suplimentar de măsuri, având termenul final luna iunie a.c., însă în prima jumătate a anului s-au înregistrat, totuşi, câteva depăşiri ale mediei zilnice admise, la staţiile automate amplasate în zona “Billa” şi Calea Bucureşti, drept urmare, exonerarea nu a fost acceptată.
Nici în privinţa poluării atmosferei cu dioxid de sulf nu stăm prea bine, fiind înregistrate peste zece depăşiri ale valorii limită orare admise prin lege. “Numărul depăşirilor este deja comparabil cu numărul total de depăşiri de anul trecut, deci aici este recomandabilă insistenţa pentru rezolvarea problemelor de reţinere a poluantului la instalaţiile CET I şi CET II”, a afirmat Monica Mateescu.
Efectele dezastrului de la Cernobîlul, resimţite şi astăzi
În ceea ce priveşte monitorizarea nivelului de radioactivitate în Craiova, conducerea ARPM Craiova a precizat că nu există motive de îngrijorare din cauza Centralei nucleare de la Kozlodui, valorile rezultate în urma analizelor situându-se sub limitele de atenţionare. “În ciuda faptului că toată lumea consideră că suntem defavorizaţi din cauza centralei de la Kozlodui, suntem mai puţin afectaţi decât multe alte zone. Singurii radionuclizi artificiali determinaţi în urma măsurării probelor de mediu au fost în probele de sol – a căror origine se găseşte în accidentul de la Cernobîl, din aprilie 1987 – în probele de aerosoli atmosferici şi în cele de depuneri umede din precipitaţii – în perioada martie-aprilie 2011, când norul radioactiv produs la centrala nucleară Fukuchima din Japonia a traversat teritoriul României”, a explicat directorul ARPM Craiova.
