Maria Tănase: 50 de ani de festival

Trecuseră doar şase ani de la dispariţia Doamnei Cântecului Popular Românesc, Maria Tănase, când la Craiova avea loc prima ediţie a unui festival care îi purta numele. Era în 1969. Nu mai puţin de 77 de solişti vocali şi instrumentişti au urcat pe scena lui, în cele patru zile de spectacol, urmate de un concert de gală. Cu mari emoţii au evoluat în faţa juriului şi a publicului care a umplut până la refuz sala Teatrului Naţional. Le-au urmat, ediţie de ediţie, sute de alţi concurenţi, festivalul devenind cea mai importantă rampă de lansare a tinerilor interpreţi de folclor din toată ţara şi nu numai. Zilele acestea, când se împlinesc 50 de ani de când numele Mariei Tănase este astfel cinstit, craiovenii sunt invitaţi să (re)descopere, într-o expoziţie-document, istoria păstrată în arhivele Casei Regionale a Creaţiei Populare din Oltenia – astăzi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj. Afişele originale din 1969, extrase din presa vremii, foile volante tipărite pentru fiecare seară de spectacol, fotografii, diplome, discuri cu laureaţii şi o mulţime de alte documente demonstrează, deopotrivă, importanţa evenimentului, seriozitatea şi grija cu care el era organizat.

Deschisă la Galeriile „Cromatic”, între 28 mai şi 2 iunie – perioadă în care s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului „Maria Tănase” –, expoziţia este prima dintr-o serie de proiecte pe care CJCPCT Dolj le pune, în acest an, sub semnul notorietăţii celui mai vechi eveniment de gen din ţară. O mulţime de materiale de promovare, din urmă cu 50 de ani, toate originale, pot fi văzute în vitrine şi pe simeze, bucurând vizitatorii, purtaţi pe acordurile muzicii Mariei Tănase.

S-au păstrat în arhive afişele de mari dimensiuni tipărite la 1969, cu numele ansamblurilor care au acompaniat serile de spectacol – Orchestra Populară „Doina Olteniei” a Filarmonicii de Stat din Craiova, Orchestra Ansamblului de Stat „Nicolae Bălcescu”, Orchestra Casei de Cultură a Municipiului Craiova, Orchestra Uzinelor „Electroputere” –, precum şi al soliştilor în recital. Între ei, nume mari: Maria Lătăreţu, Doina Badea, Angela Buciu, Dumitru Zamfira, Ion Dolănescu, Ana Pacatiuş, Sofia Vicoveanca, Petre Săbădeanu şi alţii.

Aflăm din tipărituri că juriul îi avea preşedinte de onoare pe Ion Dumitrescu, aflat în fruntea Uniunii Compozitorilor din România, preşedinte – pe prof. D.D. Botez, maestru emerit al artei, iar vicepreşedinte – pe Mihai Bîrcă, compozitor. Că au fost 77 de concurenţi, solişti vocali şi instrumentişti din toate judeţele ţării. Că au avut loc şi alte activităţi conexe, precum o sesiune de comunicări pe teme de folclor. Că în fiecare din cele patru seri de concurs a existat câte o „Fişă cupon pentru acordarea premiului pentru interpretul care s-a bucurat de cea mai largă popularitate în rândul spectatorilor”, aceasta urmând să fie depusă apoi „în urna special amenajată la ieşire”.

Meticulozitatea cu care evenimentul a fost pus la punct este reflectată de nu puţine documente, de la Regulamentul de înscriere şi participare a concurenţilor la planul de măsuri organizatorice pe perioada desfăşurării, consemnat aici fiind inclusiv faptul că «va fi alcătuit un colectiv redacţional care va edita „Foaia volantă a festivalului”». Exemplare ale acesteia, din 1969, dar nu numai, fotografii, diplome, caiete-program, discuri cu laureaţii, cu precădere din anii ’70-’80, dar şi de la cea mai recentă ediţie, din 2017, completează istoria de 50 de ani a Festivalului „Maria Tănase”.

Amelia Etegan, manager al CJCPCT Dolj, spune că expoziţia va fi întregită cu alte documente şi va fi redeschisă în această toamnă, în preambulul ediţiei a XXV-a, care se va desfăşura în perioada 11-15 noiembrie, tot în sala Teatrului Naţional „Marin Sorescu”. „Va fi o ediţie în care se va simţi că au fost 50 de ani în spate, pe care ne-o asumăm altfel decât pe celelalte. Este onorant, dar este şi o mare emoţie şi chiar teamă, pentru că doreşti, fireşte, ca un astfel de proiect să iasă foarte bine”, mai spune managerul. Amelia Etegan apreciază, de asemenea, că „încă de la prima ediţie a fost vorba de seriozitate în organizare, rigoare şi de un înalt grad de profesionalism”, pe care CJCPCT Dolj îşi doreşte să le păstreze în continuare în organizarea şi desfăşurarea acestui prestigios eveniment.