Impasul politic din ţara vecină, Bulgaria, a luat sfârşit. După luni de criză, una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene are guvern nou. Miercuri, 29 mai a.c., a avut loc învestirea guvernului condus de economistul Plamen Oreşarski, 53 de ani, un tehnocrat susţinut de cele 120 de voturi ale deputaţilor socialişti, liberali şi ai minorităţii turce. Noul premier a decis să lupte împotriva sărăciei şi „dezintegrării societăţii”. Cei 97 de reprezentanţi ai partidului conservator GERB, al fostului prim-ministru Boiko Borisov, au votat contra. Reprezentanţii partidului ultranaţionalist şi xenofob Ataka nu au participat la vot. Miercuri au fost prezenţi 217 deputaţi din cei 240. Votul din parlament a pus capăt impasului politic survenit încă din iarnă, dar menţinut şi după alegerile din 12 mai a.c., când nici un partid nu s-a detaşat consistent. Sarcina imensă pentru noul şef de guvern este aceea de acţiona rapid pentru a reda încrederea în instituţiile statului şi a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale populaţiei. Într-un discurs în faţa parlamentului, Plamen Oreşarski a spus că vrea „să pună capăt confruntării din societate”, că se teme de o „dezintegrare”, anunţând mai multă preocupare pentru abordarea problemelor minorităţilor, între care şi ale romilor, comunitate estimată la 9% din populaţie. După cum se ştie, în iarnă zeci de mii de bulgari au manifestat în toată ţara împotriva exploziei facturilor pentru electricitate, a sărăciei endemice şi corupţiei. Şase persoane şi-au pierdut viaţa, fapt fără precedent în Bulgaria. Sub presiunea străzii, premierul conservator Boiko Borisov a demisionat la 20 februarie şi alegerile legislative anticipate s-au defăşurat la 12 mai. Partidul său conservator a repurtat o mică victorie în scrutin, dar n-a identificat nici o formaţiune parlamentară dispusă să se alieze cu el. Plamen Oreşarski a spus că va consolida democraţia, încuraja antreprenorii, reastabilind solidaritatea şi justiţia socială. El a mai promis „ameliorarea mediului de afaceri şi atragerea de investitori, pentru a crea locuri de muncă”. Chiar dacă va menţine planul de austeritate, în vigoare din 1997, când moneda naţională, leva, a fost echivalată mărcii germane şi apoi euro. În timp ce acest sistem permite stabilitatea finanţelor publice, nivelul de trai a scăzut continuu, salariul mediu fiind sub 400 de euro. Guvernul Oreşarski este constituit din experţi şi oameni politici apropiaţi socialiştilor şi minorităţii turce, prea puţin cunoscuţi marelui public. Cabinetul este realmente foarte tânăr. Nominalizarea Zinaidei Zlatanova, ex-reprezentantă a Comisiei Europene, în postul de vicepremier şi ministru al Justiţiei, ilustrează efortul de a ţine seama de criticile Burxelles-ului privind ineficacitatea justiţiei bulgare în faţa corupţiei. Zinaida Zlatanova va supraveghea, de asemenea, gestiunea fondurilor europene, dar şi afacerile interne. Ministerul de Finanţe a fost încredinţat macroeconomistului Petar Tchobanov, 36 de ani. Ministerul Economiei şi Energiei va fi condus de Dragomir Stoinev, 37 de ani, cu studii economice la Sorbona şi apoi la Şcoala Naţională de Administraţie din Paris. Fără susţinere deschisă, ultranaţionaliştii Ataka (23 de locuri) s-au angajat să ofere sprijin în măsurile de combatere a sărăciei şi corupţiei. Cu toate acestea, liderul Ataka, Volen Siderov, a ameninţat că nu va pregeta să iniţieze „răsturnarea guvernului, dacă acesta va fi împotriva intereselor bulgarilor”. Noul guvern are o susţinere fragilă şi politologii îi prezic o viaţă de 6-12 luni. Unii se tem, de asemenea, de o revenire la protestele sociale în cazul în care guvernul nu va reuşi să ia măsuri prompte împotriva sărăciei.
