După ce au înscris oraşul în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, autorităţile locale au finalizat şi demersurile pentru înfiinţarea Asociaţiei „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021”. Asocierea a fost votată, ieri, cu unanimitate de voturi, de aleşii locali, aceştia venind şi cu câteva propuneri, ce-i drept timide, care ar trebui să ridice punctajul Băniei.
Asociaţia îşi are sediul la Primăria Craiova şi este constituită din 19 membri fondatori. Municipiul Craiova şi Judeţul Dolj sunt reprezentate de primarul Lia Olguţa Vasilescu şi preşedintele Ion Prioteasa. Alături de aceştia se regăsesc toate instituţiile de cultură din subordine, reprezentate de managerii acestora: Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Teatrul Liric „Elena Teodorini”, Filarmonica ”Oltenia”, Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, Teatrul de Copii şi Tineret „Colibri”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor”, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, Casa de Cultură a Studenţilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Dolj şi Mitropolia Olteniei.
Asociaţia trebuie să strângă fonduri pentru organizare
Potrivit proiectului, această asociaţie funcţionează pe un termen nelimitat şi are un scop „profund cultural”. Membrii ei trebuie să pregătească programul de acţiuni şi evenimente al Craiovei, pe care apoi îl vor promova. Aceeaşi asociaţie trebuie să alcătuiască şi dosarul de candidatură şi să se îngrijească inclusiv de găsirea fondurilor pentru punerea în practică a manifestărilor. În ceea ce priveşte partea materială, Asociaţia „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” are, deocamdată, un patrimoniu destul de mic, constituit numai din contribuţia membrilor fondatori. Potrivit proiectului, fiecare instituţie participă, la înscriere, cu o sumă de 100 de lei. La aceşti bani se adaugă şi contribuţia anuală care, de asemenea, le revine potrivit actului constitutiv. Grosul cheltuielilor organizatorice vor proveni însă de la sponsori, precum şi de la bugetele locale şi de stat, care au posibilitatea de a aloca finanţări în limita posibilităţilor.
Clujul şi Timişoara, principalii favoriţi
Craiova este printre ultimele municipii mari din ţară care s-au înscris în această competiţie. Cel mai avansat oraş este Clujul, care deţine deja titlul de Capitală Europeană a Tineretului, titlul fiind văzut ca pe o repetiţie pentru celălalt mare titlu. Clujenii sunt de părere că oraşul lor va fi desemnat Capitala Culturală Europeană a anului 2021 întrucât se vor prezenta cu cel mai bun program de candidatură. Ei au început deja să poarte discuţii pe marginea listei de manifestări, în proiectul lor fiind cooptate persoane care au făcut parte şi din staff-ul care a gestionat proiectul Sibiului. Clujul se află într-o competiţie declarată cu municipiul Timişoara, pe care îl consideră cel mai acerb concurent. Oraşul de pe Bega şi-a constituit asociaţia pentru promovare, şi-a construit un site de prezentare şi a obţinut promisiuni pentru o sponsorizare de 300.000 de euro din partea unei mari companii de bere. Timişoara, care îşi doreşte foarte mult acest titlu de Capitală europeană, îşi promovează îndeosebi renumele de primul oraş liber al ţării. În dosarul său de candidatură se va accentua faptul că deţine şi un patrimoniu cultural impresionant, fiind vorba de 14.000 de case vechi.
Iaşiul şi Braşovul, doi competitori serioşi
Iaşiul şi Braşovul sunt alte două municipii mari care ţintesc spre acest titlu. Actorul şi preşedintele UNITER, Ion Caramitru, susţine capitala Moldovei în această competiţie, considerând că sunt foarte multe evenimente culturale care se organizează aici. De altfel, ieşenii spun despre oraşul lor că merită să devină Capitala Culturală Europeană întrucât nu este nevoie să se inventeze tot felul de programe, trecutul lor fiind unul, prin excelenţă, cultural. De cealaltă parte, Iaşiului i se arată şi punctele negre pe care le are: infrastructura nu este una tocmai bună, iar două dintre cele mai importante instituţii de cultură ale sale, Palatul Culturii şi Filarmonica, sunt încă în reparaţii. Deşi a intrat în competiţie aproximativ în acelaşi timp cu Craiova, Braşovul şi-a constituit asociaţia mai devreme şi a început deja organizarea. S-au constituit mai multe grupe de lucru pe categorii de activităţi şi se gândeşte la întocmirea unui program de activităţi. Craiova îşi propune însă să vină cu un program de candidatură care să depăşească valoric proiectele pe care le vor lansa celelalte municipii din ţară.
