Strategia sud-coreeană în faţa coronavirusului

0
948

Îndiguirea epidemiei, prin reducerea contactelor sociale, menţinerea distanţării sociale şi evitarea încărcăturii spitalelor rămân imperative realizabile prin adoptarea strategiei sud-coreene, în faţa coronavirusului: este vorba de strategia testelor masive. Germania, de exemplu, practică deja acest model de gestionare al epidemiei cu 300.000-500.000 depistări pe săptămână, un ritm ridicat faţă de cel înregistrat în celelate ţări europene. Un document al ministeruui de Interne prescrie strategia inspirată de Coreea de Sud, cu nu mai puţin de 200.000 de teste pe zi.  Actualmente depistarea persoanelor are loc după un contact cu o persoană declarată pozitiv. Se vorbeşte de geo-localizarea persoanelor testate pozitiv ca parte a strategiei sud-coreene. Interesant, în opinia Institutului “Robert Koch” citată de cotidianul “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, în pofida diferenţelor culturale dintre cele două ţări, geo-localizarea este arătată cu degetul, de însuşi cercetătărul Lothar Wieler. Numai că dezbaterea pe acest subiect în Gemania unde chestiunea protecţiei datelor private este sacrosantă după două dictaturi ale secolului XX este delicată. Cu 389 de decese la 52.547 cazuri, deci o rată de letalitate de 0,7% situaţia din Germania este departe de a fi îngrijorătoare ca în alte ţări europene. Dotată cu un excelent sistem sanitar, poate unul dintre cele mai bune din lume, cum spunea Angela Merkel, pandemia nu înspăimântă. Frica şi deznădejdea nu alimentează neîncrederea germană. Germania posedă peste 25.000 de paturi cu asistenţă respiratorie dar sa trezit cu un deficit de 17.000 de posturi de infirmiere. Şi într-o scrisoare către Jens Spahn, ministrul Sănătăţii, 2.000 de directori de spitale şi clinici s-au plâns. Sigur că Germania are regulile ei iar noi pe ale noastre. Şi ne aşteptăm în continuare la noi eşantioane de români plecaţi să lucreze afară, să revină acasă cu ocazia sfintelor Paşte. Testarea extinsă a populației a fost explicată de prof. univ.  Adrian Streinu Cercel. Este o operațiune științifică după criterii sociologice și medicale: în baza unei eşantionări sunt alese câteva mii de persoane cărora lise face testarea, concluziile fiind apoi extrapolate. Desigur cu un anumit grad de aproximare. S-a decis ca prima testare în masă să se facă la Bucureşti, la iniţiativa primarului general al Capitalei, iniţiativă salutată inclusiv şi de fostul preşedinte Traian Băsescu. Celelate testări în masă probabil se vor face pe regiuni pentru ca rezultatul final să ţină seama de particularităţile diverselor zone.