Potrivit unui sondaj realizat de CSA, publicat miercuri, Nicolas Sarkozy, preşedintele-candidat din partea UMP, este creditat în intenţiile de vot pentru primul tur al prezidenţialelor cu 30%, faţă de 26% cât deţine Francois Hollande, care ar fi cedat două procente în ultima vreme. Alte patru instituţii de sondare, TNS Sofres, Ifop, Opinion Way şi Harris Interactive, l-au dat, în ultimele zile, pe preşedintele-candidat în faţa principalului său adversar. La rândul lor, Ipsos, BVA şi LH2 l-au plasat pe Francois Hollande pe primul loc, dar cu un ecart strâns faţă de candidatul UMP. Hollande s-ar impune, însă, în turul doi, cu 53% faţă de 47%, dacă scrutinul ar avea loc duminică, potrivit CSA, studiu realizat pentru BFM Tv, RMC şi 20minutes. Efectuat pe 19 şi 20 martie, sondajul precedent proiecta un raport de forţe de 54%-46% în favoarea lui Hollande, pentru al doilea tur. În ceea ce priveşte restul candidaţilor, Marine Le Pen a progresat cu 1,5%, atingând 15%, devansându-i, astfel, pe Jean Luc Melenchon şi Francois Bayrou, ambii la 12,5%, în scădere cu 0,5%. Cu mult în urmă, Eva Joly este creditată doar cu 2,5%. Aproape 14% din repondenţi n-au exprimat intenţia de vot pentru primul tur şi 19% pentru turul secund. Când anti-sarkozysmul continuă să fie principalul resort al votului pro-Hollande. 64% dintre persoanele intervievate îl vor vota pe Hollande „în primul rând pentru că nu-l doresc pe Nicolas Sarkozy în continuare preşedinte al republicii”. La nivelul propriilor tabere de simpatizanţi, Sarkozy ar fi votat de 47%, iar Hollande de numai 34%. Pe de altă parte, 48% dintre persoanele intervievate pronostichează victoria lui Hollande şi 38,5% pe cea a lui Sarkozy. În fine, Sarkozy este considerat de 76% dintre repondenţi ca fiind „extrem de autoritar”, în timp ce 57% îl găsesc pe Hollande ca „foarte atent la oameni”. Studiul a fost realizat prin telefon, în zilele de 26 şi 27 martie a.c., pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de o mie de persoane, marja de eroare fiind de 2-3%. Într-o altă ordine de idei, Sarkozy a anunţat, ieri, pe Europe 1, un deficit public de 5,2% în 2011, faţă de 5,7% prevăzut în legea iniţială a bugetului. Preşedintele-candidat a precizat că Franţa a realizat 22 miliarde euro economie. Guvernul s-a angajat în faţa partenerilor săi europeni să reducă deficitul public, de 7,1% din PIB în 2010, la 5,7% în 2011. Aşadar, bilanţul este considerat „mult mai bun decât cel aşteptat”.
