De ce protejează Moscova aliatul său Bachar al-Assad

0
150
Bachar al-Assad

În pofida presiunii comunităţii internaţionale, Rusia rămâne un aliat indefectabil al regimului de la Damasc. Moscova a criticat, duminică, decizia Ligii Arabe de a suspenda misiunea observatorilor săi, după sângeroasa represiune a regimului sirian împotriva adversarilor săi. Moscova se pregăteşte, în zilele următoare, să blocheze la ONU orice proiect de rezoluţie vizând solicitarea plecării de la putere a lui Bachar al-Assad. „Noi suntem surprinşi să constatăm că după decizia de prelungire, cu o lună, a misiunii observatorilor străini, mai multe ţări şi, în particular, cele din Golf, şi-au rechemat reprezentanţii”, a spus şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, care a văzut în această misiune un mod de a continua „dialogul” cu Damascul şi de a prezerva statu-quo. Mai mult, ministrul rus al Afacerilor Externe a denunţat „grupările armate extremiste”, care doresc „provocarea unei catastrofe umanitare în Siria, pentru a permite o ingerinţă străină în conflict”. În puţine cuvinte, a fost reamintită linia constantă de forţă a diplomaţiei ruse: Moscova nu tolerează nici o „ingerinţă” exterioară în problemele interne ale unei ţări suverane. În urmă cu un an, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a făcut, de facto, o derogare de la această regulă, neutilizând dreptul de veto în Consiliul de Securitate la intervenţia militară occidentală în Libia. Kremlinul şi-a muşcat, apoi, degetele. De acum înainte, Moscova a revenit la fundamentele politicii sale externe, mai ales că regimul Bachar al-Assad rămâne atuul Rusiei în Orientul Mijlociu. Unde posedă o bază militară la Tartous, în Mediterană, vândută de Siria pe contracte de armament, în 2010 – echivalentul a 529 milioane euro – şi, recent, au fost livrate regimului Assad 36 de avioane de luptă YAK 130. „Siria este ultimul nostru aliat în Orientul Apropiat. Dacă noi trădăm imaginea noastră în regiune va fi dărâmată definitiv”, analizează Boris Dolgov, expert al Institutului Orient. Moscova este deosebit de crispată, momentan, din cauza poziţiei contestate de opoziţia internă, a lui Vladimir Putin, cu doar două luni înaintea alegerilor prezidenţiale. Criticând ţările arabe care au decis retragerea observatorilor lor deplasaţi în Siria, Kremlinul vizează Occidentul, care, potrivit autorităţilor sale, n-a făcut suficient în susţinerea acestei misiuni de mediere, preferând, în schimb, o rezoluţie care să fie dezbătută la New York, în scopul basculării lui Assad. Occidentul, cu SUA în frunte, sunt acum acuzaţi de responsabilii politici ruşi de a fi stârnit „o revoluţie” în Siria, finanţând mişcările de opoziţie. Într-un interviu la televiziunea japoneză NHK, Serghei Lavrov a acuzat partenerii Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU de a fi profitat de degradarea situaţiei în Siria, pentru propriile lor interese geopolitice. Nici o relaxare nu este aşteptată, până la alegerile prezidenţiale din 4 martie.