Consiliul Judeţean Dolj se află la finalul unui an plin de realizări. Nici anul viitor nu se întrevede mai sărac. Echipa din fruntea administraţiei judeţene are ambiţii mari. Investiţiile au o valoare cumulată de circa 120 de milioane de euro, dintre care peste 100 de milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Sunt în derulare 12 proiecte care vor fi finalizate în cursul anului 2015. Sănătatea şi infrastructura de transport sunt domeniile prioritare ale Consiliului Judeţean Dolj. O atenţie deosebită se acordă culturii, dar şi mediului şi protecţiei sociale. Despre toate aceste proiecte, dar şi despre planurile de viitor ale administraţiei judeţene am discutat într-un amplu interviu cu Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
D-le preşedinte, anul acesta a fost un an bun, am spune noi – jurnaliştii, după tot ceea ce ne-aţi prezentat pe parcursul lui 2014. Dar am vrea să ne precizaţi dumneavoastră care au fost priorităţile.
I.P: A fost un an bun, dar a fost şi un an grem, am putea spune. Consiliul Judeţean Dolj şi-a asumat câteva domenii prioritare şi astfel şi-a canalizat resursele către domeniul sănătăţii, infrastructura de transporturi, cultură, mediu şi protecţie socială. Apreciem faptul că anul 2014 se conturează drept un an de referinţă, unul dintre cei mai reuşiţi ani ai administraţiei doljene. Spunem acest lucru pentru că am realizat foarte multe proiecte importante pentru judeţul nostru în cursul acestui an. Am dus la bun sfârşit o serie de proiecte cu o valoare cumulată de circa 120 de milioane de euro, dintre care peste 100 de milioane de euro din bani europeni.
La interviul de la finele lui 2013, ne vorbeaţi de investiţii viitoare în sănătate. Acum deja nu mai sunt planuri, sunt certitudini. Adică, nu mai sunt vorbe, sunt deja fapte concrete. Vorbim de proiecte de sute de mii de euro în domeniul sănătăţii
I.P : Consiliul Judeţean Dolj a continuat programul de îmbunătăţire a dotărilor în domeniul sănătăţii încă din luna ianuarie 2014 şi a atribuit contracte de circa 500.000 de euro pentru echipamente medicale. Au fost achiziţionate patru aparate de anestezie, aparat de hemofiltrare pentru Secţia de Terapie Intensivă, aparate de radiologie pentru Ortopedie şi sala de operaţie, masă de operaţie mobilă pentru Neurochirurgie cu coloană de chirurgie. În aprilie a fost inaugurat punctul de operare aeromedicală SMURD de la Aeroportul Craiova, construit şi echipat cu microinvestiţii de peste 200.000 de euro. La mijlocul anului au început lucrările la Clinica de Cardiologie Intervenţională şi Chirurgie Cardiovasculară, cu o investiţie în valoare de 3,3 milioane de euro. S-a semnat contractul pentru modernizarea şi extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe cu o valoare de 4,9 milioane de euro, valoare din care CJ Dolj a făcut o economie de 900.000 de euro. În prezent se află în derulare construirea staţiei electrice a Spitalului Clinic de Urgenţă cu o valoare estimată de 450.000 de euro.
Infrastructura de transport, domeniul prioritar
Aţi adus în judeţ 54 de milioane de euro. Mă refer la sistemul de management integrat pentru deşeuri. Mediul şi protecţia mediului este o preocupare majoră pentru ţările civilizate din Europa şi nu numai…Aţi vorbit adesea de importanţa investiţiei nu doar prin prisma fondurilor alocate, ci şi a beneficiilor obţinute, rezolvându-se astfel problema privind gestionarea deşeurilor în toate localităţile din judeţ.
I.P : Aşa este. Din momentul semnării contractului de finanţare, judeţul nostru a devenit mai bogat cu aproape 54 de milioane de euro. Un proiect complex, care a presupus mari eforturi, intră astfel în linie dreaptă, după ce a trecut proba cea mai importantă, pentru că, fiind o investiție majoră, a trebuit să primească aprobarea Comisiei Europene. Proiectul are un termen de implementare de numai 13 luni. Odată cu implementarea proiectului, comunităţile din Dolj vor vedea rezolvată problema gropilor neconforme de deşeuri, întrucât sistemul de management integrat vizează toate localităţile din judeţ, respectiv 104 comune, patru oraşe și trei municipii. Din suma de aproape 54 de milioane de euro se va realiza nu doar închiderea gropilor neconforme, ci şi asigurarea tuturor dotărilor și investiţiilor necesare pentru gestionarea deşeurilor. Localităţile vor fi dotate cu containere tip clopot, pentru colectarea selectivă, vor fi construite patru staţii de transfer, la Calafat, Dobreşti, Băileşti şi Filiaşi, două staţii de compostare, la Craiova şi Calafat, şi una de sortare, tot la Craiova, care va deservi întreg judeţul. De asemenea, vor fi achiziţionate containere îngropate pentru municipiul Craiova, precum şi utilajele necesare pentru golirea lor, dar şi compostoare individuale destinate gospodăriilor din mediul rural. Trei proceduri majore se află, în prezent, în derulare: contractul pentru proiectarea și construirea celor patru staţii de transfer, a staţiei de compostare de la Calafat, precum şi pentru închiderea depozitelor neconforme, cu o valoare estimată de peste 13 milioane de euro, cel pentru furnizarea containerelor îngropate și a utilajelor aferente acestora, de 11 milioane de euro, şi contractul pentru proiectarea şi construirea staţiilor de sortare şi compostare de la Mofleni, estimat la alte aproape 13 milioane de euro.
Recent, la ultima şedinţă de Consiliu Judeţean aţi enunţat faptul că infrastructura de transport, a fost şi este un domeniu prioritar…
I.P : În domeniul infrastructurii a fost realizat prin Programul Operaţional Sectorial de Transport un proiect de 25 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de mişcare a Aeroportului Craiova, care în cursul anului viitor va fi terminat. Tot în anul 2014, la Aeroportul Craiova, Consiliul Județean Dolj a inaugurat noul turn de control, construit printr-o investiţie de aproape 700.000 de euro, bani asiguraţi integral de CJ Dolj. Turnul a fost apoi echipat de ROMATSA. În domeniul infrastructurii, o serie întreagă de veşti bune au venit din direcţia Aeroportului Craiova atât la deschiderea unor noi rute, cât şi la creşterea frecvenţei de zbor și a numărului pasagerilor. Am ajuns la 130.000 de pasageri în acest an, Wizz a înfiinţat aici o bază căreia i-a fost alocată o aeronavă Airbus nouă, s-au creat locuri de muncă.
Parcurile industriale, o reţetă de succes pentru noi locuri de muncă
În luna noiembrie a acestui an, aţi participat la evenimentul prilejuit de începerea lucrărilor de construire a unei fabrici de biscuţi, pe care compania turcă ETI Gida A.S. o va deschide în interiorul Parcului Industrial Craiova. Acest Parc fiind o investiţie de aproape 40 de milioane de euro care a adus şi la crearea mai multor locuri de muncă, dar astăzi putem vorbi şi de o altă mare investiţie la Craiova – High Tech Industry Park Craiova.
I.P : Parcul Industrial este un proiect de succes al Consiliului Judeţean Dolj, un proiect care a reuşit să genereze peste 1.000 de locuri de muncă. La Craiova, unde a funcţionat o platformă industrială care altădată avea mai mult de 100.000 de angajaţi, iar acum mai numără doar câteva mii, crearea de noi locuri de muncă reprezintă o veste extraordinară. Iată că, prin această investiţie a companiei turce ETI, investiţie mare, de peste 30 de milioane de euro, care este realizată în Parcul Industrial, mediul economic local primeşte un important impuls. Ce pot să spun este că acest proiect a avut de parcurs foarte mulţi paşi, pe care, de multe ori, i-a depăşit cu dificultate, însă, în acelaşi timp, sunt convins că investitorul turc a găsit în Parcul Industrial condiţii pe care cu siguranţă că nu le găsea în alte regiuni din România. Doresc să le mulţumesc şi colegilor noştri care asigură administrarea acestei platforme economice şi să le urez cu acesată ocazie să aibă sănătate, un an mult mai bun ca 2014 şi să le fie aproape toţi cei dragi. Colegii mei sunt cei care şi-au dat tot concursul pentru ca proiectul ETI, prin care vor fi create peste 300 de locuri de muncă, să poate fi dus până la capăt. Asta înseamnă să gândeşti în timp. Am făcut parc industrial ieri, ca să aducem investitor azi şi să facem locuri de muncă pentru viitor, pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri.
Şi ne întoarcem la mediu. Sunteţi printre puţinele administraţii judeţene care v-aţi aplecat asupra proiectelor cu finanţare europeană destinată ariilor naturale.
I.P : Am continuat cu proiectul cu finanţare europeană privind cele cinci arii naturale protejate pe care le avem în administrare (Coridorul Jiului, Confluenţa Jiu-Dunăre, Bistreţ, Pădurea Zăval şi Locul fosilifer Drănic), un proiect câștigat pe fonduri europene de circa două milioane de euro.
Investiţii majore în educaţie şi cultură
Consiliul Judeţean Dolj are un rol important în proiectul de mare anvergură, „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2012”. Sunt câteva investiţii în cultură care vor rămâne în istoria acestui oraş. Palatul „Jean Mihail”, Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi”; Muzeul de Istorie, Biblioteca Judeţeană. Toate aceste instituţii şi-au schimbat faţa, s-au reformat în adevăratul sens al cuvântului şi acum aşteaptă marele premiu.
I.P : În domeniul cultural, anul 2014 a venit cu multe reuşite. Aşa este. Au fost finalizate lucrările de consolidare şi restaurare a Palatului „Jean Mihail “, o investiţie de peste şase milioane de euro din fonduri europene şi s-a semnat contractul de finanţare pe anul 2014, de 7,3 milioane de euro pentru Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi“. La Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman “ au fost finalizate lucrările de reparaţii la clădirea principală şi la reamenajarea depozitului de carte. Tot în acest an, în patrimoniul Bibliotecii Judeţene au intrat peste 22.000 de volume în urma semnării contractului de donaţie cu academicianul Dan Berindei şi cu Dinu C. Giurescu. De asemenea, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ este implicată şi în reabilitarea Casei Damianov din strada Jieţului. Motive de bucurie există şi în cadrul activităţii Muzeului Olteniei, care în 2014 este marcată de o serie de momente semnificative pentru această regiune, precum răscumpărarea tezaurului monetar de la Bulzeşti, una dintre cele mai însemnate descoperiri din ultimele decenii în regiune, cu aproape 1.500 de monede din argint.
Ştim că există un dosar comun de candidatură România – Republica Moldova pentru includerea Secţiei de Etnografie în patrimoniu UNESCO…Nu e puţin lucru şi merită subliniat acest aspect.
I.P : Aşa este. S-a trecut în cont selectarea a 120 de scoarţe şi covoare tradiţionale din colecţia Secţiei de Etnografie pentru includerea în patrimoniul UNESCO, parte a dosarului comun de candidatură al României şi Republicii Moldova. Pe sfârşit de an, specialiştii din cadrul Muzeului Olteniei au contribuit la localizarea vestigiilor Pelendavei romane, pe terenul Mănăstirii Coşuna din cartierul Mofleni care de asemenea a fost una din descoperirile importante ale acestui an.
Echipamente de intervenţie în condiţii grele de iarnă
Şi uite că a sosit iarna, iar astă vară v-aţi gândit să dotaţi ISU cu „sanie”…O investiţie care a venit în aceste zile ca o mănuşă şi nu putem decât să vă felicităm.
Da ne-am gândit să continuăm îmbunătăţirea condiţiilor în care îşi desfăşoară şi îşi derulează misiunile cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, de aceia am achiziţionat 53 de autospeciale, în valoare de 15 milioane de euro, iar în pe parcursul lui 2014, am cumpărat alte cinci autospeciale complexe de intervenţie, echipamente de intervenţie în condiţii grele de iarnă (trei autofreze pentru zăpadă şi cinci autovehicule cu şenile/roţi pentru zonele cu acces dificil) şi zece echipamente, cu o valoare estimată de 1,4 milioane de euro.
CJ Dolj a demarat în acest an lucrările de construire a Centrului de coordonare şi conducere a intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră. Ce ne puteţi spune despre acest proiecte…
Este vorba de o finanţare europeană în valoare totală de 5,6 milioane de euro, în care partener este Administraţia Districtului Vratsa şi în cadrul căruia vor fi achiziţionate şi echipamente pentru situaţii de urgenţă (cinci motopompe şi o ambarcaţiune cu motor pentru judeţul Dolj). Anul 2014 a adus şi finalizarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a clădirii Centrului zonal de pregătire în domeniul protecţiei civile, din strada Jieţului, investiţie de aproape 700.000 de euro, finanţată din bugetul judeţului Dolj şi pe care o să o aducem mai mult sub lumina refectoarelor să o ştie toată lumea în momentele următoare.
Ce alte investiţii aţi mai nominaliza ca fiind importante şi care au marcat anul 2014 ?
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a contabilizat o notabilă reuşită în materie de atragere şi utilizare a fondurilor europene, prin modernizarea și extinderea Centrului „Sfânta Maria “, destinat persoanelor adulte cu handicap, investiţie de peste un milion de euro. În domeniul modernizării administrative Consiliul Judeţean Dolj a reuşit să atragă un proiect de 4,5 milioane de euro, care va îmbunătăţii viaţa primăriilor din 45 de localităţi şi peste 170.000 de suflete şi este vorba de Registrului Agricol în format electronic. În plus, Consiliul Judeţean Dolj construieşte un Centru turistic de agrement şi sport, o investiţie de circa 3,7 milioane de euro. Este o gândire mai laborioasă cu acest Centru, fiind foarte aproape de Aeroport, gândim în perspectivă. Poate să fie inclusiv o bază de antrenament pentru militarii NATO. Noi suntem pregătiţi pentru toate provocările.
Laborator mobil pentru Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor
În luna octombrie, aţi participat la inaugurarea Serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor din comuna Teasc şi aţi evidenţiat contribuţia consiliului judeţean la facilitarea obţinerii documentelor de identitate prin achiziţionarea unui laborator mobil…
Am marcat atunci un nou pas înainte făcut în beneficiul cetăţenilor, prin dezvoltarea reţelei de servicii locale de evidenţă a persoanelor din judeţul Dolj, care, dacă în 2005 număra doar nouă structuri, ajunge odată cu inaugurarea de astăzi la 39. Şi mai îmbucurător este faptul că aceste puncte de eliberare a actelor de identitate sunt mult mai prezente în mediul rural, acolo unde populaţia este preponderent îmbătrânită, fiind, din acest punct de vedere, mult mai dificilă deplasarea într-o altă localitate. De altfel, Consiliul Judeţean Dolj a avut acest aspect în vedere şi când a reuşit ca, printr-un proiect cu finanţare europeană, să asigure dotarea Direcţiei Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor cu un laborator mobil pentru eliberarea actelor de identitate.
D-le preşedinte, la cumpăna dintre ani ce le uraţi doljenilor şi craiovenilor ?
I.P : În primul rând, sănătate. Este cel mai important lucru, cel mai de preţ. În al doilea rând, linişte. Aş dori ca anul viitor să ne găsească mai uniţi, mai solidari şi mai sensibili la problemele semenilor. La mulţi ani !
Cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” vă urează sănătate şi un an plin de realizări !
