Cazul CEO-ului Telegram, Pavel Durov (39 ani) a ridicat multe semne de întrebare, de la început, după ce a fost arestat în Franţa şi apoi eliberat pe o cauţiune de 5 mil. euro, interdicţia de a părăsi ţara, şi prezentarea de două ori pe săptămână la poliţie. Se ştie că Telegram este principala reţea de comunicare în Rusia şi este folosit chiar pe teatrele de operaţiuni din Ucraina. Se mai ştie că susţinătorii libertăţii de exprimare au acuzat Franţa că încearcă să cenzureze platforma de mesagerie Telegram. Comisia Europeană n-a comentat până acum arestarea lui Durov, considerând-o „o chestiune franceză”. Cu un miliard de utilizatori, în rândul acestora dizidenţi politici, gangsteri, militari pe câmpul de luptă, Telegram relansează o dezbatere esenţială pentru ordinea democratică modernă. Pavel Durov apără o abordare libertariană care şi explică situaţia în care se află, refuzând orice cenzură, metode de moderare a conţinutului, aplicate de alte platforme. Oricum afacerea zguduie lumea comunicaţiilor digitale şi simpatizanţi ai lui Pavel Durov, precum Elon Musk, şeful reţelei X (ex-Twitter), Edward Snowden, fost consultant al serviciului NSA, au denunţat o încălcare a libertăţii de exprimare. În schimb constituie un test juridic şi politic pentru UE. Nedumerirea vine de peste Ocean, unde giganţii americani sub iradierea benefică a primului amendament la Constituţia SUA, care garantează libertatea de exprimare, au acceptat dialogul şi au ajuns să adere la restricţiile impuse de Digital Service Act, regulamentul european privind serviciile digitale adoptat în 2022. Parisul a decretat că în Europa… nimeni nu trebuie să ignore legea. Ceea ce este o realitate. Nu este însă exclus ca arestarea lui Pavel Durov să aibă legătură cu protestele anti-franceze din fostele colonii africane, retragerea din sfera de influenţă tradiţională, unde infrastructura Telegram a fost folosită pentru a promova naraţiunile anti-macroniste şi anti-coloniale. Recunoscând pe 30 iulie suveranitatea Marocului asupra Saharei de Vest, printr-o scrisoare adresată Regelui Mohamad al VI-lea, Emmanuel Macron a subminat şi fragilul echilibru al relaţiilor franco-algeriene, încât Algerul şi-a rechemat ambasadorul pentru a treia oară în 3 ani. Şi asta într-un moment în care Emmanuel Macron îşi vede ameninţat statutul şi bineînţeles rolul în jocul politic mondial. Vladimir Putin nu s-a întâlnit cu Durov, la Baku, în Azerbaidjan, deşi drumurile lor s-au încrucişat recent. Devenind cetăţean francez în urmă cu 3 ani, adică înainte de debutul „operaţiunii speciale” în Ucraina, printr-un program special „străini de seamă” instituit de ministerul francez de Externe, eligibili fiind puţine persoane, Durov s-a crezut în siguranţă pe teritoriul francez, mai ales că se întâlnise, informaţia o validează Le Monde, anterior cu Emmanuel Macron. Acuzaţiile împotriva lui, dezvăluite de procurorii francezi pot fi distruse, în instanţă, de orice echipă de avocaţi, demni de această profesie. Şi iată de ce. Durov este făcut responsabil de faptele celor care abuzează de Telegram. El este „complice” la orice abatere, de la frauda organizată, la traficul de droguri, până la acuzaţia vagă de a furniza servicii criptate fără „declaraţie certificată”. Mai clar, este ca şi cum un producător de autoturisme ar fi învinuit de accidentele produse de utilizatorii acestora. Acuzaţiile despre lipsa de moderare a Telegramului sunt de asemenea discutabile. Şi mai este ceva încă neclarificat. Nu există o certitudine că Pavel Durov este deţinătorul cheilor de criptare ale Telegramului. Ce se întâmplă dacă fratele ultra-discret al lui Pavel, Nikolai Durov, este principalul geniu arhitect al Telegramului: deţinător a două doctorate în matematică, medalie de aur la Olimpiada de matematică ş.a.m.d.. Se presupune că Parisul este într-adevăr interesat în ceea ce priveşte operaţiunile psihologice şi influenţa asupra războiului din Ucraina, ceea ce ar putea avea o logică. Dar, apărarea libertăţii de exprimare este un drept inalienabil, sau poftim nenegociabil.
