Lovitura de stat din Niger, devastatoare pentru angajamentul Franţei în Sahel, soldată cu înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Bazoum, un fidel aliat al Parisului pe continentul african, pune în cumpănă preşedintele francez, care luni 28 august la întâlnirea anuală cu ambasadorii francezi a spus că e decis să apere cu orice preţ prezenţa într-o ţară din inima sistemului său militar în Africa. Sylvain Itte, ambasadorul Franţei în Niger, a fost unul din puţinii absenţi la Elysee şi pentru autorităţile franceze nu se pune problema revenirii la Paris, în actualele condiţii. Macron mizează pe disensiunile din rândul puciştilor, dar poziţia sa actuală ar putea deveni insuportabilă dacă armata rămâne la putere. O altă lovitură de stat este în desfăşurare în Africa: armata gaboneză a anulat rezultatul alegerilor prezidenţiale, în urma cărora preşedintele în exerciţiu Ali bin Bongo Ondibo a fost reales (64%) pentru un al treilea mandat. Familia actualului preşedinte este la putere de 56 de ani. Anterior, din 1967 până în 2009, preşedinte a fost tatăl actualului şef al statului, şi opoziţia susţine că alegerile au fost fraudate. Armata a anunţat anularea alegerilor şi dizolvarea tuturor instituţiilor Republicii (Guvern, Senat, Adunare Naţională, Curte Constituţională). Internetul a fost tăiat. După Mali, Niger, Sudan, Burkina Faso, Gabonul este a 5-a ţară, după 2020, în care are loc o lovitură de stat.
