După 9 ore de negocieri, cei 28 de lideri ai ţărilor membre UE reuniţi în summitul de la Bruxelles, au căzut finalmente de acord în chestiunea migraţiei, a anunţat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Obiectivul enunţat: mai buna protejare a frontierelor şi concretizarea regulilor de primire a migranţilor, a explicat, ieri, preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a făcut referiri la cooperarea europeană şi la solidaritatea care trebuie avută cu ţările de intrare a migranţilor. Acordul vizează crearea de centre de primire pe teritoriul european, dar şi de dispozitive de primire, în afara spaţiului UE. Liderii europeni au convenit asupra instalării unui sistem „voluntar” de centre „controlate” în Europa, cu obiectivul gestionării, la o manieră mai puţin haotică, a vaselor venite din Libia, prin apele Mediteranei. În aceste centre se va face o selecţie între migranţi, luaţi în considerare fiind solicitanţii îndreptăţiţi de azil, acestea putând fi amplasate în spaţiul UE, de asemenea „pe bază de voluntariat”. S-a discutat ore în şir pe această eschivă. Austria, de pildă, prin vocea cancelarului Sebastian Kurz a respins ideea găzduirii unui asemenea centru. Suprinzător, şi Emmanuel Macron a refuzat deschiderea unui asemenea centru în Franţa. Comisia Europeană a propus de asemenea „examinarea fără întârziere a conceptului de platformă regională de debarcare” în colaborare cu ţări care colaborează cu Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (HCR) şi Organizaţia Internaţională a ONU pentru imigranţi (OIM). Conceptul de platformă de debarcare a migranţilor, în afara UE, rămâne destul de vag. S-a spus că aceste centre ar putea fi amplasate în Africa de Nord, fără a se cunoaşte dacă ţările din regiunea respectivă sunt de acord, fiindcă atât Marocul, cât şi Tunisia, şi-au exprimat reticenţa. Ranforsarea frontierelor externe prin ajutorarea financiară acordată Turciei, în principal, dar şi Africii de Nord, pentru a se evita fluxuri comparabile cu cele înregistrate în 2015, a fost o altă temă de discuţie. Acordul convenit cere ţărilor membre să ia toate măsurile cuvenite spre evitarea deplasării migranţilor între ţările UE, vizate fiind mişcările secundare spre Germania, de pildă, unde dezbaterile politice au fragilizat cancelarul Angela Merkel. S-a discutat şi despre convenţia de la Dublin, care ar trebui modificată, referirea vizând partajarea echitabilă a refugiaţilor, dar concluzia nu a fost trasă. Un echilibru între responsabilitate şi solidaritate ar trebui găsit. În centrul atenţiei s-a aflat premierul italian, Giuseppe Conte, care a constatat că Roma nu este singură. Ţara sa va decide ulterior dacă acceptă sau nu centre de primire. Încât ministrul italian de interne, Matteo Salvini, a salutat acordul, precizând că aşteaptă să vadă rezultate concrete. El a anunţat oricum că porturile italiene rămân închise toată vara pentru ONG-urile umanitare, care colaborează strâns cu călăuzele. Italia blocase joi adoptarea unei declaraţii comune, atitudine rară, care demonstrează profunda divizare în sânul UE. La modul concret, mare lucru nu s-a reuşit a se rezolva, deşi declaraţiile s-au arătat optimiste.
