Noul program de guvernare 2017-2020 prevede, între altele, „includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente”. În acelaşi program mai este prevăzută eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap) precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii.
Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României” şi va conţine Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Codul Economic al României va fi dezbătut în semestrul al doilea al anului 2017, cu patronatele, cu asociaţiile oamenilor de afaceri şi cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, autorităţi publice locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică.
„Codul Economic al României, odată dezbătut şi asumat de toţi cei care vor participa la îmbunătăţirea lui, prezentaţi mai sus, va fi pus în dezbatere parlamentară începând cu septembrie 2017. Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile”, se mai arată în program. Adoptarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2018.
Începând cu 1 ianuarie 2018, numărul taxelor, tarifelor si comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50, iar pentru populaţie vor exista cel mult 10 taxe, se arată în noul program de guvernare 2001-2020. În cele 10 taxe ce revin populaţiei sunt incluse contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS), contribuţiile pentru pensii şi asigurări sociale (CAS), impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe maşină, contribuţia de solidaritate şi vignieta. „Toate celelalte taxe, tarife şi comisioane vor fi eliminate”, prevede programul.
Pentru agenţii economici, numărul taxelor fiscale şi nefiscale va fi de maxim 40. Pentru a reuşi ducerea la îndeplinire a acestor măsuri, Guvernul va prezenta public, cel târziu la 1 septembrie 2017, nomenclatorul taxelor din România. Totodată, se vor prezenta la acea dată şi care sunt taxele, tarifele şi comisioanele ce vor fi eliminate.
„Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafata mai mica de 120 mp), şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018”, se arată în document.
Programul prevede şi înfiinţarea unei direcţii aflate în subordinea primului-ministru, care va urmări reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului. Aceeaşi instituţie va mai avea ca atribuţii impunerea şi urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care, începând cu 1 ianuarie 2019, să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online.
Până la 1 ianuarie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituţiilor statului şi calendarul de implementare a acestei strategii.
***
Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii, a declarat, ieri, Ionuţ Mişa, după validarea sa în funcţia de ministru al Finanţelor. A apărut imediat însă primul diferend în coaliţie, Liviu Dragnea afirmând că aceasta ar fi „o prostie”.
***
Cel târziu la 1 ianuarie 2018 va fi înfiinţată o Bancă de Dezvoltare şi Investiţii”, prevede, între altele, noul program de guvernare. La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc., precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură. În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul îşi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
