Sistemul de irigaţii Sadova-Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 şi acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza judeţelor Olt şi Dolj, în suprafaţă netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în judeţul Dolj, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcţiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens, până în anul 2009, când, exista subvenţia pentru irigaţii, după acest an suprafaţa irigată scăzând până la câteva sute de hectare. Trebuie precizat, totodată că, până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puţuri executate de fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.
Canalele de irigaţii din judeţul Dolj însumează 273 km, din care au fost umplute cu apă, până în prezent, canale în lungime de 50 km. Până la această dată au fost încheiate contracte pentru o suprafaţă de 3.154 ha. MADR este optimist şi reaminteşte că, „pentru anul 2017, Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafaţă de 820.000 ha”. La nivel naţional, ANIF are solicitări pentru aplicarea udărilor din partea beneficiarilor pentru o suprafaţă de 325.787 ha şi a fost irigată o suprafaţă de 94.943 ha, din care udarea pentru 61.377 ha, după cum urmează: judeţul Dolj – 9062 ha, jud. Olt – 2.584 ha , jud. Ialomiţa – 8.273 ha, jud. Galaţi – 2.711 ha, jud. Bacău – 27 ha, jud. Vaslui 358 ha, jud. Brăila – 28.183 ha, jud. Teleorman – 595 ha, jud. Buzău – 491 ha, jud. Iaşi – 4.889 ha, jud. Prahova – 34 ha, jud. Timiş – 300 ha, jud. Călăraşi – 1.553 ha, jud. Tulcea – 960 ha, jud. Constanţa – 1.264 ha, jud. Covasna – 93.
ANIF suportă cheltuielile până la staţiile de punere sub presiune
Pe mandatul ministrului Petre Daea, în comunicatul de presă al MADR, se precizează că „pentru asigurarea apei pentru irigat au fost puse în funcţiune 67 staţii de pompare şi repompare, 138 de staţii de punere sub presiune şi a fost introdusă apa pe 1.230 km canale”.
Facem precizarea că în Monitorul Oficial al României nr. 421 din 7 iunie 2017 a fost publicată Legea nr.133/2017 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.
Potrivit acestui act normativ, cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv ale organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii şi/sau ale federaţiilor de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii se suportă din bugetul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.
Se aşteaptă cât mai multe contracte
Se apreciază că această măsură va stimula beneficiarii în vederea încheierii de noi contracte multianuale/sezoniere de livrare a apei şi de lansare de comenzi de livrare a apei, ceea ce va conduce la creşterea suprafeţelor agricole care se irigă. În acest sens, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Dolj întreprinde diligenţe pe teren pentru a convinge fermierii să semneze contracte de livrare a apei. Nu este deloc uşor. Unii dintre agricultori s-au axat mai mult pe prestări servicii, neinteresându-i dacă titularii terenurilor agricole irigă culturile sau nu. Doljul are o suprafaţă agricolă de 586.266 ha. Din aceasta, suprafaţa arabilă este de 489.729 ha. Această suprafaţa este cuprinsă în sector privat în procent de 97,6% adică 478.120 ha, iar în sectorul de stat 2,4% adică 11.609 ha, din care staţiuni de cercetare 5.530 ha.
Irigaţiile, un pariu anevoios
Dacă privim peste cele 16 filiale judeţene care fac obiectul ultimei statistici a A.N.I.F., constatăm că Doljul este pe locul 4 în clasament la total suprafaţă irigată şi volumul de apă livrată. Dar, dacă raportam această ultimă suprafaţă la cea irigată în prezent, de circa 3.154 ha, constatăm că procentul irigat din totalul suprafeţei agricole doljene este infim. În vara trecută, cea mai mare parte a terenurilor irigate era în beneficiul Federaţiei Nedeia-Măceşu, cu aproximativ 36.000 ha. Urma Federaţia Calafat-Băileşti cu 17.500 ha.
O altă sursă de irigare o constituie puţurile de apă de adâncime gestionate de Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova. Dar şi aici numărul contractelor este cu puţin peste cifra 10. Ca în fiecare an, reprezintă circa o treime din cât irigă secţia judeţeană Dolj a ANIF.
Seceta a atras pierderi agricole foarte mari
S-a estimat că, din 1980 până în 2011, România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8.452 milioane de dolari (0,26 procente din PIB), din care 34% au fost legate de secetă. Riscurile principale cu care se confruntă România pe termen scurt şi mediu constau într-o creştere semnificativă în temperatura anuală medie, o scădere a precipitaţiilor şi o ocurenţă generală de evenimente climatice extreme. Sectorul agricol ar fi afectat cel mai mult de inundaţii, secete sau alte evenimente climatice adverse. Modelele meteorologice extreme vor declanşa o mai mare volatilitate în producţia agricolă, preţurile alimentelor şi veniturile fermelor. Seceta pedologică extremă şi severă din zonele de sud şi est ale României, coroborată cu consumul ridicat de apă în perioada iulie-august, conduc la o rezervă de apă din sol, situată de multe ori, sub punctul de ofilire pe întinse suprafeţe agricole. În aceste zone seceta agricolă complexă este un fenomen climatic de hazard care induce cele mai grave consecinţe care s-au înregistrat vreodată în agricultură. Secetele pot dura de la câteva zile până la câteva luni, având ca rezultat o variabilitate ridicată a producţiei agricole, mai ales în regiunile cu vulnerabilitate accentuată, în prezent, şi cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă şi având consecinţe negative asupra aprovizionării cu alimente şi economiei naţionale.
Riscuri cu care se confruntă OUAI-urile
În Dolj, sunt 5 sisteme de irigaţii, analizate din punct de vedere a viabilităţii economice de către MADR. Astfel: Nedeia Măceşu cu un total de 55.387 ha, din care 37.915 ha sunt viabile pentru irigat; Cetate Galicea Mare cu 38.053 ha total, dar 32.873 ha viabile; Bistreţ Nedeia Jiu cu 12.326 ha, cu tot atâtea viabile; Calafat Băileşti 54.134 ha total şi viabile economic; Sadova Corabia 71.775 ha. Să vedem cât din această suprafaţă va fi irigată în următoarea perioadă, măsurând astfel capacitatea de decizie şi acţiune a ANIF.
Trebuie amintit că riscurile cu care se confruntă OUAI-urile de pe raza Doljului sunt multiple. Utilizatorii nu vor sau nu îşi permit să contribuie la programe de investiţii. Fie degradarea infrastructurii de irigat va duce la o scăderea a interesului utilizatorilor pentru sistemul de irigat. În consecinţă, există presupunerea, deloc de neglijat, ca OUAI-urile să devină inactive şi să procedeze la predarea infrastructurii preluate în administrare sau, mai grav, o vor lăsa să se degradeze. Nu este exclus să apară şi fenomenul de insolvenţă a unora dintre OUAI-uri.
