Cu uşile închise, Summitul de la Bruxelles a rezolvat numele succesorului lui Jose Manuel Barroso, în persoana lui Jean-Claude Juncker. Dar rămân de acoperit alte treizeci de fotolii, printre care preşedinţia Consiliului European (Herman Van Rompuy), şeful diplomaţiei europene (Catherine Ashton), preşedinţia Parlamentului European (Martin Schulz), preşedinţia Eurogrupului (Jeroen Dijsselbloem). Şi, bineînţeles, cei 27 de comisari europeni. Despre bătălia premierului britanic David Cameron, la numirea lui Jean-Claude Juncker, am scris într-unul din numerele noastre precedente. De această dată, nici măcar nu s-a mai căutat un compromis, aşa cum s-a întâmplat odinioară. Preşedinţia Consiliului European şi desemnarea înaltului reprezentant pentru Afaceri Externe depind direct de cele 28 de capitale europene. Pentru succesorul lui Herman Van Rompuy, mare organizator al summitului, pe lista aşteptărilor se află mai multe nume de social-democraţi, printre care premierul danez – Helle Thorning-Schmidt, ex-preşedintele Consiliului italian – Enrico Letta, dar şi omologul său francez – Jean Marc Ayrault, obiect de speculaţie la Paris. Pentru diplomaţia europeană se vehiculează numele comisarului bulgar Kistalina Georgieva, italiencei Federica Mogherini, polonezul Radek Sikorski, ministrul olandez Frans Timmermans sau Carl Bildt, eternul candidat socialist. Finalmente nu este exclus ca postul să fie atribuit Regatului Unit care îl şi deţine momentan. Cât priveşte preşedinţia Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz îşi va succede sieşi în primele 30 de luni ale legislaturii, urmând ca, din 2017, un conservator să dea continuitate mandatului. În privinţa preşedinţiei Eurogrupului şi al comisarului pentru afaceri economice şi monetare nu s-a ajuns la un acord, în negocierile convenite, deşi se pomeneşte numele lui Pierre Moscovici, al spaniolului Luis Guindos, dar şi al ex-premierului finlandez Jyrki Katainen. Ca o noutate este faptul că „cei 26” au făcut faţă rebeliunii lui David Cameron, susţinut de Victor Orban. Motiv pentru care premierul britanic a vorbit „de o zi neagră pentru Europa”. Pentru consacrarea lui Jean-Claude Juncker, la 16 iulie, la Strasbourg, în Parlamentul European, acesta trebuie să întrunescă 376 de voturi din cele 751. Pe hârtie, dispune de 489 de sufragii, aparţinând celor trei mari câmpuri politice, conservator, centrist şi socialist. Votul este pe buletine secrete. Cei 27 de comisari europeni vor fi numiţi şi confirmaţi până la 30 octombrie. Lucrurile nu sunt însă tranşate, fiindcă Parisul se opune desemnării premierului danez Helle Thorning-Schmidt, ca preşedinte al Consiliului European, şi nu rezonează nici la oferta Romei, în ceea ce îl priveşte pe Enrico Letta, ceea ce ar putea conduce la un impas.
