Doar câteva zile de campanie electorală şi acelea adumbrite de scandalul Hexi Pharma, mult mai incitant, cu o mai bună audienţă, şi se merge la vot pentru desemnarea aleşilor locali: preşedinte de consiliu judeţean, consilieri judeţeni, primari şi consilieri locali. Lipsa de bannere, mashuri, nu şi de întruniri, “strădania” marginalizării evenimentului, nu au conferit confidenţialitate campaniei electorale, dar nici nu i-au augmentat importanţa. Dimpotrivă. Liderii din teritoriu ai fiecărei formaţiuni politice – PSD, PNL, ALDE, UNPR – au bătut, cu îndârjire, drumurile judeţului, şi încă nu şi-au încheiat misiunea, spre a-şi susţine candidaţii proprii, mai ales acolo unde se anunţă mari confruntări. Şi, nu în puţine locuri, se întâmplă aşa ceva. S-a spus, nu fără temei, că primarii în funcţie au neîndoielnic un mare avantaj, dar surprize vor fi, ca de altfel, pe cale de consecinţă, şi la alegerile parlamentare, şi multe depind de participarea la vot. Sunt lucruri ştiute, pe care nu le mai reiterăm. La alegerile locale oamenii votează oameni. Votul într-un singur tur, destul de contestat, deşi s-a convenit politic asupra lui, dar nu mai reluăm discuţia, forţează votul pozitiv adresat persoanei şi nu formaţiunii politice, excluzând orice “combinaţie”, permisibilă la votul în două tururi. Care ar trebuie să rămână regula. Miza alegerilor locale este considerabilă. Pe lângă faptul că sunt desemnate structurile administraţiei publice locale, votul de acum reprezintă un semnal foarte clar pentru rezultatul de la alegerile parlamentare. Fără un număr cât mai mare de primării câştigate – bătălia politică are în vedere colectivităţile din teritoriu –, slabe nădejdi la alegerile parlamentare. S-a spus mereu, de-a lungul timpului, că la alegerile locale contează preponderent conturul candidatului, programul acestuia, când deţine aşa ceva, şi mai ales formaţiunea politică care îl susţine. În principiu aşa stau lucrurile, dar sunt şi excepţii, mai ales când candidatul are credibilitate, virtuţi morale, bune intenţii, capacitatea de a avea în suflet colectivitatea. Ion Prioteasa, de pildă, a fost ales, în mod uninominal, pentru structura sa umană, în două rânduri, preşedinte al Consiliului Judeţean, dincolo de partid şi doctrină. Există, în general, un pesimism de circumstanţă care se face resimţit, pe motivul că exerciţiul democratic, în condiţiile materialului uman existent, nu a adus ordinea şi prosperitatea peste tot. “Elitele” scoase în faţă, prin alegeri, s-au dovedit în multe locuri, nu generalizăm, neinspirate, dacă nu indecise, fără un azimut clar. Departe de Europa. Până la urmă – referirea vizează îndeosebi comunele doljene –, un candidat destoinic este acela care poate oferi argumente concrete la a fi o investiţie de încredere. Multe comune şi-au redus populaţia, sensibil, de la alegerile precedente, prin emigraţie, şi datele demografice rămân îngrijorătoare, dependenţa celor rămaşi acasă fiind doar de resursele agricole şi restrânsele facilităţi urbane. Aspectul merită avut în vedere. Alegerile locale din 5 iunie a.c. constituie un moment de referinţă în viaţa fiecărei localităţi. Bine ar fi ca peste tot să prevaleze votul pozitiv adresat unei persoane sau alteia şi nicidecum alegerea răului cel mic.
