Lecţie despre românii din Serbia, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”

0
144

Derulată de Asociaţia Studenţilor Timoceni din Craiova, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi cotidianul „Cuvântul Libertăţii”, campania ”Învaţă despre românii din Serbia” şi-a dat întâlnire şi ieri, pentru a patra oară, cu craiovenii, dornici să afle cât mai multe lucruri despre românii de peste Dunăre. În sala bibliotecii craiovene, care a fost şi de această dată o gazdă la fel de primitoare, a păşit un grup de elevi de la Colegiul Naţional „Elena Cuza”, însoţiţi de profesorul Irina Milodinescu.

După ce în lunile trecute s-a discutat despre istoria românilor din Valea Timocului, localizarea lor în Serbia, despre obiceiurile şi tradiţiile zonei, toţi cei prezenţi ieri în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova au putut afla cum arată portul tradiţional al românilor din Timoc. Ajutându-se de imagini concludente cu exponate rare din colecţia muzeelor de etnografie, profesorul de istorie, Sorin Fira, el însuşi originar din Timoc, le-a arătat invitaţilor că veşmintele populare de peste Dunăre sunt foarte asemănătoare cu cele pe care bunicii şi străbunicii noştri olteni le purtau cu mulţi ani în urmă. Concluzia care s-a putut desprinde este că românii timoceni au origini comune cu noi.

Preşedintele Ion Prioteasa, invitatul de onoare al acestei întâlniri

Aşa cum ne-au obişnuit până acum, organizatorii au prefaţat frumoasa „paradă” a portului tradiţional cu o dezbatere la fel de interesantă. La masa discuţiilor au fost, de această dată, reprezentanţii administraţiei locale, care au transmis mesaje calde şi de susţinere către studenţii timoceni. „Am venit cu mare bucurie aici, la un eveniment deosebit. Am fost la curent cu toate celelalte ediţii şi am văzut, cu mare satisfacţie, că aţi atras personalităţi înalte, miniştri, europarlamentari, deputaţi, consilieri ai miniştrilor. În această calitate pe care o am, funcţia cea mai înaltă aleasă din acest judeţ, tocmai pentru a da semnalul că sunt alături de dumneavoastră şi preţuiesc acest gen de manifestări pe care le aveţi, că suntem cu inima şi cu tot sufletul alături de tot ceea ce înseamnă românism. Dorim să vedem cât mai repede tradiţiile româneşti aduse mai aproape, să vedem limba română peste Dunăre, că puteţi să o vorbiţi fără nici o îngrădire, chiar şi în şcoală. Să vedem că se poate face slujba la biserică în limba română şi mass-media, de asemenea. Noi suntem dispuşi în continuare să facem şi eforturi financiare, să vă promovăm mai bine, să venim acasă la dumneavoastră să vă vedem. Noi, oltenii, suntem cu gândul la dumneavoastră, vă dorim numai bine. Studenţilor timoceni care învaţă la Craiova le dorim succes şi să se întoarcă acasă cu România în suflet şi, dincolo de profesia pe care o exercită, să ducă şi această eternă dragoste de ţară”, le-a spus preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.

„Craiova, un pilon al românismului”

Reprezentantul Prefecturii Dolj, Nicolae Negrilă, i-a felicitat pe organizatori pentru aceste întâlniri. „Începând cu luna aprilie, românii din Valea Timocului au trăit un moment pe care multă lume l-a calificat ca fiind istoric: după aproape 200 de ani, copiii românilor timoceni au şansa să înveţe limba română. Mai exact, în 13 şcoli din localităţile Bor, Zaicer şi Negotin au fost deschise, în mod oficial, cursuri de limba română, cu elemente de cultură naţională. Începând cu 1 septembrie, această disciplină ar urma să fie introdusă în programa şcolară. Instituţia Prefectului Dolj speră că pentru etnicii români din Timoc acesta este începutul recunoaşterii lor ca minoritate românească şi susţine eforturile pe care aceştia le vor depune în continuare pentru ca drepturile lor să fie respectate de autorităţile din Serbia”. Dan Lupescu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj, a subliniat rolul important pe care l-a avut şi îl are Craiova în promovarea românilor din Timoc. „Aşa cum preciza marele istoric Nicolae Iorga, România este singura ţară înconjurată de români. Craiova este un pilon al românismului, al promovării şi susţinerii drepturilor la identitate culturală a comunităţilor româneşti de jur-împrejurul graniţelor româneşti, dar cu prioritate absolută a celor din Timocul românesc din Serbia şi din Timocul românesc din Bulgaria”, oferind publicului şi câteva versuri din cea mai nouă carte a sa de poeme.

Peste 1.600 de copii din Timoc învaţă limba română

Alexandru Najdanivici, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, a oferit apoi detalii exacte despre derularea procesului de predare a limbii române în şcolile din Timoc: „Proiectul cu învăţarea limbii române a început. Din păcate însă nu s-au dat abecedare copiilor şi nici nu s-a prezentat o ofertă de unde ar putea cumpăra. Sunt înscrişi 1.617 de copii, un număr imens care arată că există o dorinţă a copiilor de a învăţa româneşte. Vrem să se respecte această dorinţă a copiilor, cu atât mai mult cu cât Serbia doreşte să intre în Uniunea Europeană. Sperăm să depăşească aceste lucruri. Există o oră la televiziunea din Bor în limba română. Aceste două lucruri sunt aproape rezolvate şi mai trebuie să fie recunoscută Biserica Ortodoxă Română în Valea Timocului. Eu sunt optimist pentru că România se implică şi sper că, printr-o bună colaborare, vom merge spre bine”, a spus acesta. Interpretând ultimele evenimente din Timoc, Bojidar Jankovic, consilier al Mişcării Democratice a Românilor din Serbia, este de părere că drepturile românilor încep să fie recunoscute: „Ne bucurăm pentru ceea ce se întâmplă în această perioadă cu românii din Serbia, că din ce în ce drepturile lor sunt tot mai apreciate. În relaţii culturale şi apropierea de România se înaintează cu un pas foarte mare. Ultimul eveniment a fost sâmbăta trecută, la Kladovo. Consiliul Judeţean Cluj a trimis 450 de cărţi în limba română pentru copii şi pentru bibliotecile din Serbia”.

***

Proiectul „Învaţă despre românii din Serbia” se derulează până în luna decembrie, în fiecare lună fiind prezentat în faţa publicului câte un aspect al vieţii spirituale a comunităţii românilor timoceni. Organizatorii se străduiesc, de fiecare dată, ca informaţiile să fie oferite de persoane avizate, invitaţii dezbaterilor fiind întotdeauna personalităţi ale vieţii culturale şi politice. Amabilitatea gazdelor şi bogăţia datelor care se transmit sunt un bagaj frumos de cunoştinţe interesante care trebuie să vă atragă în sala de lectură.

Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”: „Toţi au nevoie de literatură în limba română. Proiectul va merge până în decembrie, deci ne vom vedea aici lună de lună şi, cu siguranţă, vom împărtăşi gânduri şi impresii şi sper să avem şi rezultatele scontate pentru că doar să ne vedem şi să spunem că suntem frumoşi şi buni, nu ţine”.

Milos Zurzevic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Timişoara: „Sunt foarte onorat că sunt aici. Noi, studenţii de la Timişoara, ne întâlnim cu multe probleme. Dar sperăm că o să le rezolvăm şi într-o lună o să înfiinţăm asociaţia. Studenţii sunt foarte curioşi, zi de zi mă întreabă când o să fie gata. De îndată ce o vom înfiinţa – acum aşteptăm actele – vom face şi noi programe şi dezbateri de acest gen”.

Alexandru Najdanovici, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova: „Vă mulţumesc foarte mult celor care aţi venit de la liceu pentru că aveţi interes să ştiţi despre noi. Acest lucru ne ajută foarte mult ca să ne cunoaştem unii pe alţii, să ne cunoaştem obiceiurile, tradiţiile, cultura, toate fiind asemănătoare. Vreau să mulţumesc domnului preşedinte Ion Prioteasa care a fost întotdeauna alături de noi, suntem convinşi că vom avea o colaborare foarte bună în continuare”.

Bojidar Jankovic, consilier al Mişcării Democratice a Românilor din Serbia: „Niciodată nu este prea târziu. Calea către adevăr este lungă, dar e de atins şi pe ea se ajunge dacă ştim scopul. Şi românii din Serbia vor ajunge acolo unde îşi doresc ei: să fie recunoscuţi cu toate drepturile. Eu sunt mândru că mi-am găsit rădăcinile, care sunt din Gura Vii, din România, iar în această perioadă îmi pregătesc şi dosarul pentru cetăţenia română”.