Parlamentul European doreşte un buget consolidat al UE, pentru următorii ani, adică, „un buget suficient pentru a pune în aplicare toate politice europene”, asta, în condiţiile în care unele state membre doresc o reducere a contribuţiei şi o îngheţare a resurselor. Comisia specială a Parlamentului European privind stabilirea viitorului buget s-a pronunţat săptămână trecută: resursele UE după 2014 nu trebuie îngheţate. O creştere a bugetului cu minim 5% faţă de perioada 2007-2013 este necesară pentru ca UE să-şi poată atinge noile obiective politice şi economice. Raportul deputaţilor din comisia specială încurajează şi păstrarea unui nivel corect de finanţare a Politicii Agricole Comune şi a celei de coeziune, necesare pentru ţările membre nou venite şi nu numai. Acest aspect a fost susţinut de europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE, în cadrul unei conferinţe de presă. „La Bruxelles a fost o săptămână foarte importantă. Aş vrea să fac o prezentare a contextului, ca să spun de ce voturile date în Comisii, în săptămâna ce a trecut au fost extrem de importante. Criza a lăsat urme, chiar dacă paradoxal, a determinat şi foarte multe schimbări în legislaţia europeană. Dar, în general, a determinat şi anumite atitudini care nu fac foarte bine Uniunii Europene. Principalul lucru care s-a întâmplat, este că fiecare stat încearcă să-şi rezolve probleme la el acasă, şi atunci se interesează mai puţin de situaţia de la nivel Uniunii. Adică, problemele interguvernamentale primează în faţa celor comunitare. Fiecare stat, în Consiliu încearcă să-şi rezolve problemele naţionale, fără să se gândească la cele comunitare” a precizat deputatul european.
Votul dat la Bruxelles, extrem de important
În această perioadă se pun bazele politicilor Uniunii Europene, adică ceea ce va urma din 2014, începând cu bugetul, şi după acea continuând cu toate politicile : politica de coeziune, politica agricolă comună, politiva pentru pescuit. Marinescu a spus că este o perioadă foarte importantă, pentru că se decide efectiv, viitorul UE, în următorii ani şi această perioadă se derulează în paralel cu toate problemele generate de criză. „Statele membre încearcă să dea cât mai puţini bani la bugetul UE, pentru că încearcă să-şi rezolve problemele acasă. Şi de aici rezultă foarte multe dezbateri. Anul trecut a fost aceea problemă cu Marea Britanie. Acum există o scrisoare semnată de cinci state membre în care se spune că nu se va contribui la bugetul UE cu mai mult de 1,01 din GNI – Gross national income ( venitul naţional brut). E o mare dezbatere şi vizavi de modul în care se alimentează acest buget. Acum bugetul este alimentat din surse proprii. Sunt foarte multe voci care susţin că bugetul ar trebui să fie alimentat pe de o parte din resursele proprii, adică, din taxa de intrare în statele UE, plata TVA, dar şi din alte taxe, cum ar fi taxa pe carbon, taxă pe tranzacţii financiare” a mai spus prim-vicepreşedintele PDL.
Deficit sub 3% şi datorie externă de maxim 60%
În acelaşi timp, s-a aplicat şi „semestrul european”. Adică, s-a depus un plan de convergenţă. Trebuie să araţi cum reduci tu, stat european, atât deficitul, cât şi datoria externă, sub limita stabilită de Pactul de Stabilitate. Adică, un deficit de cel mult 3% şi o datorie externă de maxim 60%. Este evident că aceste planuri vor determina multe state membre să ia măsuri, pentru că sunt foarte multe state membre care au un deficit de peste 3 % şi o datorie externă de peste 60%. Adică, fie se reduc veniturile… salarii, etc, fie cresc taxele. Aceste măsuri, sigur vor creea probleme. Am vrut să vă fac această prezentare, ca să vedeţi de ce este extrem de important votul care s-a dat la Bruxelles. Săptămâna aceasta, la Bruxelles s-au votat primele rapoarte, într-adevăr sunt rapoarte neligislative, dar sunt primele rapoarte, care includ poziţia PE, vizavi de bugetul UE, politica de coeziune şi politica agricolă comună. Sunt trei aspecte extrem de importante. Şi în toate cele trei rapoarte se susţine în primul rând, ideea comunitară, ideile pentru Europa, şi se susţine ideea de a avea un buget suficient pentru a pune în aplicare toate politice europene, sau să le menţină cel puţin la acelaşi nivel. Prima poziţie a PE a fost foarte clar definită. Mai avem, bineinţeles, votul din plen, dar ce a fost greu, a trecut…” a mai precizat Marinescu.
