Cum e grâul?

Pe vremuri, deloc îndepărtate, una dintre interogaţiile fireşti adresate unuia sau altuia, care povestea că a fost la ţară, nu era alta decât „cum e grâul”. Vremurile s-au mai schimbat şi chiar dacă multora, mai mult sau mai puţin scrobiţi sau gelaţi le pute întrebarea, rostul dialogului a rămas acelaşi, fiind unul fundamental, cum spunea un scriitor plecat dintre noi. Fiindcă, grâul – marea bucurie a oamenilor de pe aceste pământuri – înseamnă pâine, lauda firii, a divinităţii, rugăciune: „Tatăl Nostru care este în Ceruri”. Cei care nu-i interesează cum e grâul rămân în afara sufletului acestor locuri şi acestei ţări. Mai zilele trecute, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, făcea pe la Galaţi, la o întâlnire cu fermierii şi autorităţile locale, o declaraţie prin care asigura că se prefigurează recolte frumoase. În general, Valeriu Tabără lasă impresia, că ştie ce vorbeşte. Suntem, însă, departe de a fi siguri de un asemenea deziderat, mai ales că orice strop de ploaie prin părţile locului ar fi binecuvântat şi binevenit. Despre agricultură, nu despre grâu, s-a trezit vorbind şi premierul Emil Boc, acesta estimând că România are posibilitatea de a hrăni 80 de milioane de oameni, pe seama potenţialului agricol. Deocamdată ştim că nu poate hrăni populaţia ţării, o bună parte din produsele agro-alimentare fiind importate. Şi suntem departe chiar de un echilibru comercial. Rareori Emil Boc face referiri la agricultura ţării, deşi este plecat din Răchiţele, o aşezare ca multe altele din Ardeal. Ca să vorbească de posibilitatea teoretică a României de a hrăni 80 de milioane de oameni, premierul Emil Boc se putea încumeta a vorbi despre cum arată grâul, în buza verii, bogăţia inestimabilă a acestei ţări. Mesajele sale, exclusiv politice, devenite clişee, nu mai sunt luate de mult în seamă. Fermierii români au şi ei problemele lor specifice, dar în afara cerului n-au cui se adresa. Şi, totuşi, în acest anotimp, după cum se unduieşte, grâul îi spală de tristeţe, de oboseală şi de urât. Şi dacă vremea nu le joacă feste, s-ar putea vorbi de un an agricol normal, adică de recolte rezonabile. Despre nefuncţionarea sistemelor de irigaţie, întrucât Guvernul nu mai poate susţine nici subvenţionarea apei, nici a curentului electric, premierul Emil Boc nu s-a mai hazardat să vorbească. Şi bine a făcut.