Comisia Europeană a prezentat miercuri, 26 aprilie, o serie de iniţiative legislative şi nelegislative referitoare la asigurarea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală, informarea lucrătorilor, accesul la protecţia socială şi timpul de lucru. Printre acestea este o propunere care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru părinţi şi persoanele cu responsabilităţi de îngrijire, pentru ca aceştia să poată combina în condiţii optime viaţa de familie cu o carieră profesională.
Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: „Trăim în secolul XXI şi trebuie să avem o atitudine de secol XXI faţă de viaţă şi muncă, faţă de femei şi bărbaţi. Nu ar trebui ca fiii şi fiicele noastre să personifice modelele bunicilor noştri. Nu există o soluţie unică pentru un echilibru „corect”. Aceasta depinde de alegerea fiecăruia şi este momentul să le oferim tuturor cetăţenilor o posibilitate reală de a alege cum doresc să îşi organizeze viaţa, să îşi crească copiii, să îşi urmeze cariera, să îngrijească persoanele vârstnice, să îşi trăiască viaţa”.
Propunerea privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală prevede o serie de standarde minime noi sau superioare pentru concediul parental, concediul de paternitate şi concediul de îngrijire. Astfel, concediul parental devine un drept individual pentru fiecare dintre părinţi, iar toate concediile legate de familie vor fi remunerate cel puţin la nivelul unui concediu medical. Propunerea va oferi părinţilor cu copii de până la 12 ani şi persoanelor cu responsabilităţi de îngrijire dreptul de a solicita forme de muncă flexibile, atât în termeni de program de lucru, cât şi de loc de desfăşurare a activităţii. Ea ţine seama de nevoile întreprinderilor mici şi mijlocii şi caută să asigure faptul că acestea nu vor fi afectate într-un mod disproporţionat.
Comisia a lansat şi două consultări ale partenerilor sociali, care reflectă importanţa contribuţiei acestora la îndeplinirea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale. Acestea se referă la:
- modernizarea normelor privind contractele de muncă, prin dezbaterea garanţiilor minime de care ar trebui să beneficieze orice lucrător, inclusiv cei care nu au încheiat contracte de muncă standard;
- accesul la protecţia socială, pentru a defini eventuale norme noi în acest domeniu.
A fost adoptată şi o clarificare a Directivei privind timpul de lucru, care oferă orientări pentru interpretarea diverselor aspecte ale acestei directive în concordanţă cu jurisprudenţa tot mai consistentă. Aceasta va ajuta statele membre să implementeze corect acquis-ul şi să evite declanşarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.
