După ce în 2021, nu pentru prima dată, grindina a lovit aproape devastator culturile agricole ale producătorilor din Dăbuleni şi Călăraşi, parţial şi zona limitrofă, în 2022, din câte ne aducem aminte, în seara zilei de 29 mai, afectată serios a fost şi comuna Urzicuţa. Faptul că staţiile anti-grindină din Cerăt, Padea şi Radovan au tras nu mai puţin de 54 de rachete, menite a sperge norii rău-făcători, s-a dovedit salvator pentru culturile agricole din perimetrele protejate. Staţiile anti-grindină de la Criva (Vârvorul de Jos) şi Calopăr şi-au arătat şi ele eficienţa, de câte ori a fost nevoie. Sistemul naţional anti-grindină şi de creştere a precipitaţiilor are de ani buni bune rezultate. Actualul senator de Dolj, Veta Păsculescu, fost consilier judeţean din partea PNL, obţinuse prin demersuri stăruitoare făgăduinţa promovării proiectului „Sistem de rachete anti-grindină” încă de pe vremea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, şi urma să devină operaţional de mai multă vreme. Senatorul liberal Veta Păsculescu domiciliază în Dăbuleni şi cunoaşte, fireşte, starea de lucruri la care facem referire. Şi-a reluat cu îndârjire demersurile pe lângă Nicolae Ciucă, fost senator de Dolj, apoi prim-ministru, cunoscător şi el al demersului pomenit. Nota de fundamentare a proiectului ar fi fost deja aprobată, iar lucrarea încredinţată unei firme din Bacău, de Centrul anti-grindină Drăgăşani. Deunăzi, primarii localităţilor Dăbuleni, Călăraşi, Bechet, Ostroveni, Sadova, Amărăştii de Jos, Amărăştii de Sus, Daneţi, Celaru, Castranova şi Rojişte, precum şi primarul localităţii Urzica (jud. Olt), reprezentanţi ai Centrului anti-grindină Drăgăşani, Direcţiei pentru Agricultură Dolj, reuniţi la Călăraşi, s-au adresat printr-un memoriu prim-ministrului Marcel Ciolacu, ministrului Agriculturii, Comisiei pentru agricultură din Parlament. Memoriul este unul pertinent redactat, cu referiri concrete la ponderea mare a acestei zone agricole în ceea ce numim securitate alimentară, şi consecinţele dramatice ale fiecărei grindine. Din vari motive, memoriul nu face nici o trimitere la demersurile consistente anterioare, lăsând împresia că „pionierii” lui sunt semnatarii participanţilor la reuniunea menţionată. Salutară în felul ei. Nu e un capăt de ţară, dar ceva s-a blocat pe parcurs şi desluşirea s-ar putea datora tot senatorului liberal de Dolj, Veta Păsculescu. Că unii au schimbat barca politică între timp, contează prea puţin în discuţia de faţă, fiindcă până la urmă grindina nu face discriminări politice. Semnatarii memoriului, repet bine elaborat, se tem de curentul puternic al celor care se împotrivesc folosirii sistemelor anti-grindină. Deşi sistemul respectiv în Bulgaria (250 puncte de lansare), Serbia (90 de puncte), Croaţia (un sistem mixt de generatoare şi rachete) şi-a dovedit pe deplin utilitatea. Investiţia, în acest caz, nu este una greu suportabilă, fiindcă pierderile în caz de grindină sunt de cele mai multe ori greu calculabile. Uşor patetic pe alocuri, memoriul este menit a sensibiliza premierul Marcel Ciolacu, dar mai degrabă soluţia salvatoare –finanţarea proiectului cu cele 9 puncte de lansare din cadrul Grupului de combatere a grindinei şi stimulării precipitaţiilor Dăbuleni- se află la ministrul Florin Barbu, de loc din judeţul limitrof Olt. Stăruie totuşi o confuzie, nedesluşită, în jurul întregului demers, fiindcă el trebuia deja finalizat, şi devenit operaţional.
