*15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii
Sub egida Conferinţei Naţionale, “România, putere verde”
Agenţia de Protecţia Mediului Dolj are în Craiova cinci staţii de monitorizare a calităţii aerului. Cei mai mulţi craioveni se întreabă cât de poluat e aerul pe care-l respiră. La Bruxelles, când se discută despre Green Deal, sunt discuţii aprinse şi se analizează la rece : poluare versus locuri de muncă. Şi chiar mai mult, “poluare versus încălzire şi apă caldă la aproximativ 70% din populaţia oraşului” a ţinut să precizeze directorul APM Dolj, Monica Mateescu, într-un amplu interviu acordat cotidiarului nostru.
Agenţia de Protecţia Mediului Dolj are în Craiova cinci staţii de monitorizare a calităţii aerului. Aşadar, o să încep cu o întrebarea care stă pe buzele tuturor craiovenilor : cât este de poluat aerul din Craiova şi care ar fi cele mai mari surse de poluare ?
Rezultatele monitorizării oxizilor de azot și particulelor în suspensie –fracția PM10 din 2017 și 2018 au înregistrat depășiri ale valorilor limită prevăzute în legislație, respectiv depășirea valorii limită anuale a NO2 (40µg/m3) și a valorii limită la 24 de ore pentru PM10 (50 µg/m3,maxim 35 pe an), ceea ce a condus la încadrarea Craiovei ca zonă cu regim de gestionare I a calității aerului încă din 2018 (Ord.598/2018, înlocuit de Ord. 2202/2020) și, ca urmare, la obligația întocmirii și aplicării unui Plan de Calitate a Aerului prin care trebuie să fie reduse concentrațiile celor 2 poluanți. În prezent planul este în curs de refacere în urma observațiilor ANPM și APM Dolj.
Surse de emisie ale indicatorilor monitorizaţi sunt: traficul rutier intens în aproape toate zonele orășenești; încălzirea rezidențială; arderi in industria de producere energie electrica și termică, care folosesc drept combustibil cărbunele și alte procese industriale, care în principiu se desfășoară pe locații amplasate la distanță mare de stații, însă contribuie la fondul de emisii generate pe oraș și împrejurimi; șantierele din oraș, cu materiale pulverulente descoperite antrenabile de vânt și care nu respectă condițiile impuse prin acordurile de mediu; surse locale necontrolate: arderi ale diverselor materiale, deșeuri; resuspensia pulberilor în condiții de salubrizare insuficientă– mai ales materiale pulverulente de pe carosabil și șantiere; antrenări de pulberiprovenite de pehaldele de cenușă, terenurile descoperite din oraș și din apropierea orașului, șantiere, în condiții de vânt
Condițiile metorologice care defavorizează dispersia poluantilor și care conduc la acumularea acestora la nivelul respirabil în oraș sunt: calmul atmosferic în cursul zilelor și serii, inversiunile termice, nebulozitatea joasă, ceața.
Periodic, suntem martorii unor proteste legate de poluarea pe care o face Termocentrala Craiova II . E o discuţie aici, pentru că vorbim de locuri de muncă. La Bruxelles, când se discută despre Green Deal, sunt discuţii aprinse şi se analizează la rece : poluare versus job-uri. Ce ar trebui făcut, să păstrăm şi locurile de muncă şi să nu mai avem nici poluare ?
Legat de discuția poluare versus job-uri, în cazul termocentralei SE Craiova II mai trebuie adăugat poluare versus încălzire și apă caldă la aproximativ 70% din populația orașului, așa că discuția este mult mai dificilă…
Autorizația Integrata de Mediu conține în prezent și se reactualizează prin revizuire cu toate condițiiledin legislația la zi în ceea ce privește emisiile de poluanți. După cum se știe, SE Craiova II face parte din CE Oltenia, felul în care se alocă fondurile pentru asigurarea condițiilor impuse prin AIM este stabilit la nivelul acestuia. De asemenea, Planul de restructurare și decarbonare a Complexului Energetic Oltenia, prevede închiderea etapizată a cinci grupuri energetice și externalizarea CET Craiova II, care va fuziona cu societatea de termoficare locală, având ca acționar Consiliul Local, așa cum se menționează în Strategia de dezvoltare și regenerare a municipiului și zonei metropolitane Craiova.
În urma controlului efectuate, GNM – CJ DOLJ a impus prin Nota de constatare nr. R.U.C 141 / 01.02.2022 masuri necesare / adecvate în vederea limitării consecințelor asupra mediului și a prevenirii altor incidente sau accidente posibile, precum și să adopte acele tehnologii de exploatare ale instalațiilor de ardere astfel încât să reducă la minim poluarea, conform prevederilor AutorizațieiI ntegrata de Mediunr. 74 /07.07.2016, respective sa execute lucrări de reparații la sistemul de etanșare al cazanelorși la canalele de gaze arse.
Urmare a constatării GNM CJ DOLJ a depășirii valorii limită de emisie pentru poluantul NOx, APM DOLJ a solicitat GNM CJ DOLJ prin adresa nr. 1233 / 14.02.2022 stabilirea tuturor măsurilor care se impun a fi realizate, pentru emiterea notificării în vederea suspendării activității, conform adresei GNM CJ Dolj nr.242/GNM CJ DOLJ / 03.02.2022 înregistrată la APM DOLJ cu nr. 1233 / 04.02.2022, dar ținând cont și de faptul că SE CRAIOVA II asigură energie termică pentru orașul Craiova – consumatori casnici, grădinițe, școli, instituții, operatori economici ( ex. FORD ROMANIA)
15 martie-15 aprilie Luna Pădurii. Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj are ca atribuţii identificarea şi propunerea unor perimetre de ameliorare. Cel puţinaşaştim noi şi dacă nu e aşa, vă rugăm să ne contraziceţi. În acest context, vă întrebăm dacă APM Dolj a susţinut vreodată un demers care să ajute la ameliorarea mediului, cum ar fi reîmpădurirea acestor terenuri degradate de pe la noi ?
Reîmpădurirea unor terenuri degradate se face de către Direcția Silvică Dolj în situația în care aceste terenuri sunt în administrarea acesteia.
APM Dolj susține permanent orice demers inițiat de către instituții publice abilitate sau persoane fizice ori juridice deținătoare de astfel de terenuri degradate care propun proiecte de împădurire prin emiterea actelor de reglementare specifice unor astfel de proiecte. APM Dolj nu are atribuții în identificarea şi propunerea unor perimetre de ameliorare.
** Amplasamentul depozitului de deșeuri nepericuloase a fost stabilit in anul 2002 pe baza unor analize specifice
Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecţia mediului. În fiecare an se generează mari cantităţi de deşeuri atât din producţie cât şi de la populaţie.
Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecţia mediului. În fiecare an se generează mari cantităţi de deşeuri atât din producţie cât şi de la populaţie, deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice care au un mod de gestionare specific.
Operatorii economici au obligaţia de a preveni, de a valorifica deşeurile proprii prin reutilizare, reciclare, valorificare energetică, tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) şi, doar în ultimul rând, soluţia aleasă să fie, eliminarea: prin incinerare (pentru reducerea volumului) sau depozitare. În prezent, deşeurile nevalorificate sunt, în cea mai mare parte, depozitate.
Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, care pot realiza aceste atribuţii fie direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), fie indirect (prin delegarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate şi autorizate pentru desfăşurarea serviciilor de salubritate).
În anul 2021, cantitatea totală de deşeuri municipale colectate de către operatorul de salubrizare a fost de 97705,140 tone, din care 93082,75 tone, reprezentând un procent de 95,27% au fost transmise spre eliminare la depozitul conform Mofleni, fără a fi supuse unor operaţii de tratare, iar 4622,39 tone, reprezentând un procent de 4,73 % au fost transmise spre valorificare către operatorii economici autorizaţi la nivelul judeţului Dolj.
Soluția concretă pentru reducerea semnificativă a cantității de deșeuri eliminată pe depozitul de la Mofleni, cu efecte pozitive asupra factorilor de mediu este funcționarea celor 4 stații de transfer, a stației de sortare și celor 2 stații de compostare prevăzute prin proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID).
Care credeţi că va fi soarta celor patru celule ? Va da APM Dolj acordul pentru funcţionarea acestor celule ?
În ceea ce privește depozitul Mofleni, vă precizăm următoarele:
Amplasamentul depozitului de deșeuri nepericuloase a fost stabilit in anul 2002 pe baza unor analize specifice- Studiu de fezabilitate care a analizat tehnic, economic si din punct de vedere al protecției mediului si sănătățiipopulației si a unui Plan Urbanistic de Detaliu, a fost aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Craiova in anul 2003, inclus în Primul Plan National de Gestionare a Deșeurilor elaborat pentru România ( aprobat prin hotărâre de guvern), ulterior fiind parte din Planul Județean de Gestionare a Deșeurilorşi Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor al cărui titular este Consiliul Județean Dolj, ca unică soluție de eliminare prin depozitare a deșeurilor menajere şi asimilabile. Depozitul Mofleni este menționat, de asemeni şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Dolj ca “singurul depozit autorizat”.
Autorizarea celulei C7 a depozitului de deșeuri menajere se va face pe baza condițiilor de funcționare şi a măsurilor din Planul de gestionare a disconfortului olfactiv avizat de Direcția de Sănătate Publică Dolj.
***Pentru monitorizarea calității apelor sunt realizate şi menținute foraje de monitorizare autorizate de ABA Jiu
Solul este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Solul din perimetrul depozitului de deşeuri se află foarte aproape de râul Jiu. Am putea spune că râul Jiu este otrăvit prin cantităţile excesive de plumb şi de amoniu generate. Ce măsuri aţi luat sau veţi lua pentru a evita acest genocid ?
În privinţa apropierii de râul Jiu, încă de la stabilirea amplasamentului, autoritatea competentă de gospodărire a apelor a impus condiţiileşi măsurile necesare exploatării şi monitorizării activității depozitului prin avize şiautorizaţii de gospodărire a apelor. Pentru implementarea proiectului depozitului şi ulterior pentru funcționare s-au obţinut începând cu anul 2003 avize şiautorizații de gospodărire a apelor de la autoritatea competenta in domeniu, acte de reglementare care au stat la baza fiecărei etape de construire/autorizare a obiectivului.
Pentru monitorizarea calității apelor sunt realizate şi menținute foraje de monitorizare autorizate de ABA Jiu, iar urmărirea indicatorilor stabiliți prin autorizația de gospodărire a apelor este făcută prin programul de monitorizare atât de autoritatea competentă de gospodărire a apelor cât şi de APM Dolj( pe baza determinărilor efectuate de laborator acreditat RENAR) şi nu au fost identificate depășiri ale valorii de prag pentru indicatorii de calitate ai apei subterane.
Pădurea Bucovăţului nu mai face faţă cantităţii de substanţe toxice emanate de Depozitul deşeurilor menajere.
Legat de poluarea pădurii Bucovățului cu substanțe toxice din cauza prezenței depozitului de deșeuri Mofleni și de poluarea solului adiacent depozitului aflat în proximitatea Jiului și de poluarea râului cu Pb și amoniu, vă informăm că operatorul este obligat prin autorizație să efectueze și să transmită către APM Dolj și către ABA Jiu monitorizarea periodică a poluanților emiși în aer, apă, sol, analizele fiind făcute de laboratoare acreditate. Din analiza rezultatelor transmise către APM Dolj nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită/de referință ale indicatorilor monitorizați, mai mulți decât cei menționați în întrebare.
Referitor la influenţa depozitului de deşeuri asupra apelor subterane şi a râului Jiu, autoritatea competentă de gospodărire a apelor a confirmat în anul 2021 faptul că “până în prezent nu s-a manifestat, din punct de vedere al impactului asupra corpurilor de apă, de suprafaţăşi subteran, influenţa depozitului, ce are construite şase celule ( C1 închisă, C2,C3,C4 şi C5cu depozitare sistată, în perioada de consumare a tasărilor, C6 activă până la atingerea capacităţii ” .
ABA Jiu efectuează monitoringul de control chiar dacă nu se evacuează efluentul epurat în râul Jiu.
