În unanimitate – nota bene – consilierii locali municipali au votat, în ultima lor şedinţă, preluarea în administrare a Grădinii Botanice, acest sanctuar verde din strada „Iancu Jianu”, nr. 9, în suprafaţă de aproape 12 hectare, din apropierea kilometrul zero al Craiovei. Preluarea de la Universitatea din Craiova a Grădinii Botanice, după ce aceasta o administrase, în temeiul unei anterioare hotărâri a CLM Craiova (nr. 148/2012), merită considerată drept unica soluţie viabilă în primenirea unei zone verzi, cu rostul ei în mediul ambiental al urbei. Au fost multe discuţii aprinse legate de îndoielnica administrare a Grădinii Botanice, ajunsă în paragină, odinioară bază de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi studenţilor de la actuala Facultate de Agricultură-Horticultură. În nici o împrejurare, conducerea facultăţii menţionate nu a oferit un punct de vedere clar şi coerent privind propria abordare, să nu îi spunem „filozofie”, legată de acest sanctuar verde. Şi dacă admitem absenţa fondurilor băneşti necesare reamenajării împrejmuirii, reabilitării aleilor şi băncilor şi, în general, a întreţinerii corespunzătoare, tot nu putem accepta sau cauţiona dezinteresul dezolant faţă de ceea ce predecesorii lăsaseră moştenire în planul structurării unor sectoare de cercetare specifice grădinilor botanice din Europa. Multe dintre ele, dacă nu majoritatea, pendinte de facultăţile cu profil horticol. Când o facultate eminamente tehnică, indiferentă faţă de propria bază de practică şi cercetare, se depunctează singură, lucrurile nu sunt deloc în regulă. Reabilitarea Grădinii Botanice, după preluarea acesteia, prin protocolul de predare-primire, poate constitui finalmente o „bilă albă” pentru actualul primar, Lia Olguţa Vasilescu şi actualul Consiliu Local Municipal. Fiindcă o astfel împlinire, alăturată reabilitării actualului Parc al Tineretului (din Lunca Jiului) şi Parcului „Nicolae Romanescu”, conferă Craiovei o augmentare a suprafeţei de spaţii verzi şi, implicit, un interes turistic. Sunt multe de făcut, şi avem în vedere decolmatarea luciului de apă, invadat de vegetaţie, reamenajarea peisageră, cu tot ceea ce ţine de individualizarea unei grădini botanice. Am putea discuta asupra unor detalii de natură juridică, care ne apar puţin încâlcite: sintagma „preluare în administrare”, regăsită în hotărârile CLM anterioare, nu se regăseşte integral şi în adresa Universităţii din Craiova nr. 5754/28 octombrie 2009, în care rectoratul, reprezentat prin prof. univ. dr. Ion Vladimirescu, menţionează „Universitatea din Craiova, în calitatea de proprietar asupra sediului administrativ, serei şi celelalte bunuri imobile (…)”. Suprafaţa efectivă, cuantificată conform documentaţiei cadastrale, se pare că este împărtăşită de ambele părţi. De altfel, viceprimarul Dan Daşoveanu ne-a încredinţat că, din acest punct de vedere, lucrurile sunt în regulă. Sigur că rămân multe de făcut, într-un mare municipiu asimetric, cu cartiere mărginaşe, care reclamă asiduu luarea lor în consideraţie. Dar nu despre asta este vorba. Menţinerea Grădinii Botanice, reamintim amplasată în apropierea kilometrului zero, într-o stare deplorabilă, devenise inacceptabilă în circumstanţele jinduirii statutului de Capitală Culturală Europeană. Cu cât îşi va găsi mai repede administratorul înţelept, cu atât mai bine. Frontul de lucru este, oricum, mare, iar Grădina Botanică poate deveni un pariu al actualei administraţii publice locale.
