Peste o sută de piese din tezaurul de orfevrărie al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, expuse la Craiova

0
634

O expoziţie de excepţie, pe care o recomandă chiar titlul – „Capodopere din argint” – a fost deschisă, ieri, în Sala „Ştefan Ciuceanu” a Muzeului Olteniei din Craiova (clădirea nouă, din strada „Madina Dudu” nr. 14). Cele 110 piese expuse, din argint aurit, au fost realizate între secolele al XIV-lea şi al XIX-lea în vestite ateliere de orfevrărie, majoritatea purtând sigla de meşter. Este vorba despre piese religioase (ciboriu, hrismatoriu, monstranţă, cristelniţă, sfeşnic şi cruce de altar ş.a.) şi laice (bomboniere, fructiere, platouri decorative, zaharniţe, ceainice, cafetiere ş.a.), toate de o frumuseţe deosebită, astăzi făcând parte din colecţiile Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.

„Nu numai valoarea lor patrimonială este una de excepţie, ci şi valoarea de asigurare”, a subliniat managerul muzeului craiovean, Mihai Fifor, care a adăugat că ea se apropie de cea a celebrelor brăţări dacice aduse aici la începutul anului 2008. Este motivul pentru care expoziţia se află nu numai în atenţia publicului, ci a reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dolj, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj şi societăţilor care se ocupă cu monitorizarea muzeului. Oaspeţi la vernisajul de ieri au fost Mihail Gorgoi – şeful Corpului de Control al ministrului Culturii, şi Virgil Ştefan Niţulescu – directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi, totodată, preşedinte al ICOM România.

Expoziţia „Capodopere din argint” va rămâne deschisă până la jumătatea lunii iunie a.c. Invitaţie lansează reprezentanţii Muzeului Olteniei nu numai pentru vizitarea ei, ci şi a Târgului de Paşti, care se va deschide peste o săptămână, de Florii, pe esplanada Teatrului Naţional din Craiova. Timp de trei zile, veţi găsi aici produse specifice sărbătorilor pascale, aduse de meşteri şi producători tradiţionali din întreaga ţară.

Orfevrăria, „un capitol fascinant”

Pe lista bunei colaborări cu instituţii de cultură sibiene, după Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Muzeul Olteniei a adăugat Muzeul Naţional Brukenthal – primul muzeu deschis în Europa Centrală şi de Est, în anul 1817 –, din al cărui tezaur de orfevrărie au fost selectate cele 110 piese din argint aurit reunite în expoziţia „Capodopere din argint”. «Orfevrăria, un capitol fascinant, prezintă veritabile capodopere care îmbină armonios, graţie talentului meşterilor, ideea artistică, tehnica de execuţie, metalele nobile şi pietrele preţioase. Obiectele din această expoziţie au fost realizate în ateliere austriece, germane, central-europene, transilvănene, printre ele numărându-se câteva ale binecunoscuţilor meşteri sibieni Johann Hermann şi Sebastian Hann. Dintre tehnicile de execuţie a acestor piese amintesc amalgamarea, ciocănire „au repousse” şi cizelarea. De subliniat că această expoziţie nu înseamnă doar prezentarea unui patrimoniu deosebit, ci şi valorificarea patrimoniului restaurat, deoarece toate aceste piese au fost restaurate de colegii noştri de la Laboratorul Muzeului Brukenthal», a precizat Simona Gheorghe, restaurator în cadrul Muzeului Olteniei.

Organizatorii, felicitaţi pentru muzeotehnică

Evenimentul de la Craiova a fost onorat cu prezenţa de doi oaspeţi din Capitală: Mihail Gorgoi – şeful Corpului de Control al ministrului Culturii, şi Virgil Ştefan Niţulescu – directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi preşedinte al ICOM (Consiliul Internaţional al Muzeelor) România. „Mă bucur că reuşiţi să deschideţi o expoziţie pe care sunt sigur că publicul craiovean o va percepe la adevărata ei valoare. Este vorba de o colecţie renumită, cunoscută atât în ţară, cât şi peste hotare, a unuia dintre cele mai mari muzee din această parte a Europei”, a menţionat Mihail Gorgoi, care a transmis, totodată, „salutul ministrului Culturii pentru activitatea şi pentru colectivul de la Muzeul Olteniei”. Pe de altă parte, Virgil Ştefan Niţulescu a remarcat că „orfevrierii sibieni şi transilvăneni, în general, nu erau cu nimic mai prejos faţă de ceea ce se întâmpla în Europa Centrală în acea vreme” şi i-a felicitat pe organizatori atât pentru selecţia pieselor expuse, cât mai ales pentru muzeotehnică. „Cred că ceea ce aţi realizat, modul în care sunt expuse aceste obiecte este absolut remarcabil”, a adăugat Virgil Ştefan Niţulescu.

Parteneriate şi cu muzee din Europa

Promisiunea că parteneriatul cu muzeele sibiene, dar şi cu alte importante instituţii de cultură din ţară, va continua a venit din partea managerului Muzeului Olteniei, prof. dr. Mihai Fifor, care a precizat că în câştig este doar publicul. «Suntem mereu interesaţi să venim în sprijinul craiovenilor cu astfel de expoziţii, pentru că nu toţi au posibilitatea să meargă în muzeele din alte oraşe mari pentru a vedea patrimoniul pe care acestea îl adăpostesc. Şi atunci încercăm noi să prezentăm cam tot ce are mai bun această ţară în domeniul patrimoniului cultural naţional», a spus acesta, adăugând că în prezent se caută soluţii pentru încheierea de parteneriate şi cu muzee din Europa. „Din păcate, este extrem de greu să aduci patrimoniu din afara ţării. Există anumite rigori cărora încercăm să le facem faţă, astfel încât să putem deveni parteneri credibili. De altfel, muzeul nostru este membru cu drepturi depline al ICOM şi cred că asta ne recomandă ca şi carte de vizită”, a adăugat Mihai Fifor.