România trece printr-o perioadă atipică, în care şomajul scade, dar numărul de salariaţi nu creşte. Singura concluzie logică ar fi că angajaţii trec la munca la negru sau pleacă din ţară, aşa cum le-a recomandat preşedintele Traian Băsescu. Această ipoteză stă în picioare şi pentru că numărul de salariaţi cu forme legale de muncă a ajuns la 4,095 milioane la finele lunii ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii. Aşa se face că am ajuns să avem cel mai mic număr de angajaţi din ultimii 50 de ani, pentru că în ianuarie 2010 erau 4,33 milioane, iar în ianuarie 2008 erau 4,76 milioane. În tot acest timp Guvernul Boc îşi pregăteşte alegerile locale şi parlamentare din 2012 pompând bani publici în primăriile pedeliste.
În anul 2011, în România avem de două ori mai puţini angajaţi legal decât în 1990, când numărul de salariaţi era de 8,1 milioane. De 10 luni consecutiv şomajul este în scădere, ajungând la 6,58% în februarie. Fostul ministru al Muncii, pedelistul Mihai Şeitan, un individ care a plecat din funcţie fără nici o realizare notabilă, explică fenomenul în stilul în care deja ne-a obişnuit Guvernul Boc, prin faptul că oamenii sunt plătiţi pe convenţii civile în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, pe drepturi de autor, pe contracte de management sau primesc orice alte tipuri de drepturi de natură periodică şi care nu sunt incluse în statistici. „Cred că numărul de salariaţi care plătesc contribuţii este mai mare, pentru că nu se poate ca la o populaţie ocupată de peste 9 milioane de persoane să existe numai 4 milioane de salariaţi”, a spus Mihai Şeitan. Este greu de crezut că până în 2020 rata de ocupare în România va ajunge la 70% (cât este în Germania), având în vedere că media la nivel european este în prezent de 64,6%.
O veste proastă – nu mai ieşim din criză
Colac peste pupăză, nici nu ieşim din criză la sfârşitul acestei luni, aşa cum ne anunţau Emil Boc şi Traian Băsescu. Şi cum o veste proastă nu vine niciodată singură, România nu are şanse probabil nici anul viitor să iasă din criză, pentru că va fi an electoral. Vestea proastă a fost dată de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. În toată această perioadă, pedeliştii, cu toate luptele lor interne, se pregătesc intens pentru campania electorală din anul 2012. Elena Udrea, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, când nu selectează drumurile judeţene care să fie asfaltate, alocă sume primarilor pedelişti prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural”, instituit prin O.G. nr. 7/2006.
O comisie a MDRT a determinat oportunitatea alocării de fonduri
Toate primăriile din ţară care au primit fonduri pentru execuţia lucrărilor în perioada 2006-2011 pentru infrastructură rurală au primit din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului adresa cu nr. 13 prin care beneficiarii erau obligaţi „să transmită Comisiei, prin secretariat, raportări trimestriale şi anuale privind situaţia lucrărilor executate, respectiv stadiul fizic al obiectivelor de investiţii din cadrul Programului, situaţia fondurilor alocate şi a sumelor cheltuite”. Prin aceeaşi adresă a MDRT se cerea ca documentele să fie transmise «cu adresă de înaintare la adresa Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Direcţia Generala Lucrări Publice, str. „Apolodor” nr. 17, aripa Nord, sect. 5, Bucureşti, cu menţiunea „în atenţia domnului Director General Ioan Mihăilă”», iar Comisia privind determinarea oportunităţii, eligibilităţii şi aprobării proiectelor, analiza necesitatea acordării tranşelor următoare, pentru execuţia lucrărilor. Numai documentele transmise prin poştă, până la data de 11.04.2011, au fost luate în considerare.
Elena Udrea ştia cu exactitate situaţia investiţiilor
Primarii din toată ţara s-au pus pe făcut rapoarte şi le-au trimis la MDRT. În urma acestor documentări, cei de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului au aflat cu exactitate situaţia investiţiilor şi au găsit că este oportun ca doar primăriile pedeliste să primească fonduri pentru continuarea lucrărilor. Au fost şi situaţii în care secretarul de stat Eugen Curteanu şi directorul general Ioan Mihăilă au considerat că sunt eligibile şi alte proiecte, cum a fost cel de la Măceşu de Jos, comună cu primar pesedist. Numai că în momentul în care pedeliştii au observat că se duc 11 miliarde de lei vechi la o primărie pesedistă, au luat foc şi au venit cu o rectificare în Monitorul Oficial al României la HG 192/2011, prin care anunţau că de fapt banii erau pentru primarul pedelist de la Măceşu de Sus. Un lucru de neimaginat într-o ţară cu o democraţie sănătoasă.
