În ciuda unui an 2016 dificil, apicultori cu experienţă îndelungată, de zeci de ani, au venit din toate colţurile ţării la Craiova, aducând cu ei miere şi foarte multe produse apicole, din Satu Mare, Suceava, Maramureş, Argeş, Vâlcea, Constanţa sau Prahova. Târgul Apicol de la Craiova începe să devină o tradiţie, cea de-a patra ediţie, care s-a desfăşurat sâmbătă şi duminică, bucurându-se de un mare succes atât în rândul producătorilor, cât şi al consumatorilor. Centrul Multifuncţional din Romaneşti – o clădire care i-a impresionat pe mulţi apicultori veniţi din alte părţi ale ţării – a fost foarte aglomerat. Iar vizitatorii s-au decis cu greu ce să cumpere, fiindcă standurile au fost multe şi pline cu bunătăţi, bineînţeles cele mai multe pe bază de miere.
Târgul a fost o ocazie specială şi pentru apicultorii doljeni care şi-au procurat tot felul de materiale necesare pentru albinărit, la preţuri de producător. Anul acesta numărul expozanţilor a ajuns la 90, cu peste 120 de standuri.
Mierea de salcâm şi cea de mană s-au vândut cu 30 lei/kg, în timp ce poliflora nu a costat mai mult de 20 de lei/kg.
Organizatorii, „Stupina Bia”, în colaborare Primăria Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi Asociaţia „Apis” Oltenia Craiova, au spus că, în cele două zile de târg, peste 5.000 de craioveni au trecut pragul expoziţiei cu vânzare, sâmbătă fiind cea mai aglomerată zi. “Anul acesta se desfăşoară ediţia cu numărul patru a Târgului Apicol de la Craiova. Expozanţi înscrişi sunt circa 90, iar numărul de standuri ajunge la 120, din toate ramurile, însemnând echipamente şi utilaje, precum şi produse apicole. Sunt apicultori din toate colţurile ţării, inclusiv din străinătate. Au fost câteva mii de vizitatori. Din păcate anul apicol 2016 a fost unul foarte prost, ca şi ultimii trei patru ani. Cu toate acestea, mierea şi-a cam păstrat preţul. Nu au fost salturi mari“, a declarat Constantin Bodescu, unul dintre organizatori.
Apicultorii speră ca 2017 să fie mai bun decât anul trecut
Apicultorii cu experienţă care au venit la Craiova au recunoscut că, în spatele standului cu bunătăţi, este multă muncă şi că efortul lor depinde de condiţiile meteo. Majoritatea s-a plâns că anul trecut nu a fost unul prielnic. În plus, interesaţi de marfa dulce se arată mai degrabă străinii, care apreciază tot mai mult mierea ecologică românească. Peste 50 la sută din producţia obţinută la noi ajunge peste hotare, în timp ce un român consumă anual aproximativ 500 de grame de miere.
„Anul apicol a fost unul foarte prost. Nu am avut producţie aşa cum ne doream nici la rapiţă, nici la floarea soarelui. Tot mai mulţi agricultori mizează pe soiuri cu autopolenizare şi în plus, problema care ne afectează cel mai mult, stropesc cu substanţe ce ne omoară albinele. Nici mierea de salcâm nu se mai face de câţiva ani din cauza condiţiilor meteo. Mai nou, ne mor albinele şi nu ştim din ce cauză. Din toamnă au început să se depopuleze stupii. Probleme de felul acesta sunt şi în Călăraşi, Olt, Dolj şi Gorj. Nici Ministerul Agriculturii nu ne sprijină aşa cum ar trebui. Am venit la târg cu miere de cea mai bună calitate – polifloră, de floarea-soarelui, de rapiţă, salcâm şi tei. În sezon mergem cu camionul încărcat cu stupi la Calafat, Feteşti, Constanţa sau Cernavodă”, a precizat Constantin Pâslaru, un apicultor din comuna Beleţi-Negreşti, judeţul Argeş, care deţine 150 de stupi.
Peste 45.000 de familii de albine în Dolj
Apicultorii doljeni deţin aproximativ 45.000 de familii de albine, bucurându-se de o bază meliferă a judeţului importantă, ce permite stupăritul pastoral, adică deplasarea stupilor, în diferite zone, care înfloresc eşalonat. De la rapiţă se trece la flora spontană, apoi la floarea de salcâm, cea de floarea-soarelui, sau plantele medicinale.
„Anul trecut a mers mai bine mierea obţinută din floarea soarelui. Noi am scos 15 kilograme pe stup. În general însă 2016 nu a fost un an prea bun. Mierea nu are însă termen de garanţie. Contează foarte mult modalitatea în care este păstrată”, a spus Marcel Busuioc, membru fondator al Asociaţiei Apis „Oltenia”.
Iarna, un anotimp febril pentru apicultori
Evenimentul de ieri sugerează de fapt că iarna rămâne un anotimp febril pentru apicultori. O bună iernare a albinelor este determinată de modul în care s-a făcut pregătirile încă din toamnă. Urmează, apoi, controlul periodic al modului în care se desfăşoară iernarea, care presupune asigurarea ventilaţiei stupului prin eliminarea vaporilor de apă, a aerului viciat, pentru pătrunderea în stup a aerului curat. De asemenea, se veghează la asigurarea liniştii în stupină. Lunar se asigură curăţenia şi hrănirea suplimentară cu miere sau cu zahăr, ca şi curăţirea urdinişului, fundul stupului, urmat de separarea albinelor moarte de rumeguşul de ceară. Curăţirea zăpezii şi topirea gheţii, operaţiuni cunoscute de apicultori, se fac fără zgomot. Sunt destule alte operaţiuni specifice, menite dezvoltării fiecărei familii prin creşterea puietului. Cu alte cuvinte, iarna nu este deloc un anotimp pentru hibernare, apicultorii fiind foarte atenţi la viaţa din interiorul stupilor.
Ajutorul de minimis sau proteste
Un moment important pentru apiculorii olteni a avut loc sâmbătă, când Sindicatul Apicultorilor din România a deschis oficial noi filiale în judeţele Dolj, Vâlcea, Gorj şi Olt. Beneficiind de o prezenţă numeroasă la şedinţa de constituire ce a avut loc la Centrul Multifuncţional din Craiova, Dănuţ Puişoru- preşedintele SAR a evidenţiat beneficiile pe care va încerca să le genereze sindicatul pentru apicultorii din România. Au fost prezenţi şi si-au arătat susţinerea pentru sindicat şi Ştefan Nicolae – preşedintele Federaţiei Agrostar, Horaţiu Raicu – secretar general Agrostar şi secretar general B.N.S. şi Cristinel Şonea – Consilier Superior M.A.D.R.
În judeţele Olteniei, preşedinţii din conducerea filialelor sunt Anca Droangă la Dolj, Cristina Moraru la Vâlcea şi Ion Birău la Gorj. S.A.R. este primul sindicat al apicultorilor din Romania şi este afiliat Federaţiei Agrostar.
Cu această ocazie, însă, apicultorii au discutat şi despre problemele pe care le întâmpină. Una dintre acestea fiind legată de ajutorul de minimis pe care nu l-au primit în anul 2016, deşi au avut de suferit din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Dacă în urma negocierilor pe care sindicaliştii le vor avea cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, nu se va ajunge la o înţelegere, apicultorii ameninţă cu proteste.
