De ce a luat foc presa germană

Cancelarul german Angela Merkel este, de bună seamă, neliniştită de când a aflat că a fost ascultată vreme îndelungată. Stăpână pe sine, imperturbabilă, nu-şi exteriorizează supărarea, deşi preşedinţia americană i-a dat asigurări, potrivit ediţiei de duminică a „Frankfurter Algemeine”, că nu era la curent cu ascultarea telefonului său, din acest an un model securizat BlackBerry Z 10, considerat cel mai sigur din lume. Mai mult, „Der Spiegel” susţine că dacă Barack Obama ar fi ştiut de aşa ceva, ar fi pus capăt imediat ascultărilor telefonice. Cabinetul cancelarului german n-a dorit să comenteze despre convorbirea telefonică dintre Casa Albă şi Berlin pe acest subiect. Povestea ascultărilor, de fapt un ping-pong între prezumţii şi justificări, nu este deloc clară, din moment ce generalul Keith Alexander, şeful Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a Statelor Unite, potrivit „Bild am Sonntag”, ediţia de duminică a cotidianului „Bild”, l-ar fi informat pe Barack Obama despre operaţiunea de ascultare a cancelarului Angela Merkel, alături de alţi şefi de stat, încă din 2010, supraveghere care ar fi debutat, potrivit presei germane, în 2002. Printr-un comunicat de presă, NSA a dezminţit aceste informaţii, subliniind că orice ştire de presă contrară nu este adevărată, a spus Vanee Vine, un purtător de cuvânt al agenţiei de informaţii. Politicienii germani s-au scandalizat, iar presa germană a luat foc. Angela Merkel vorbeşte mult la telefon şi de când este cancelar se presupune că întreaga politică a Europei a trecut prin telefonul ei. Sigur este un lucru: presa germană nu va abandona dezvăluirile legate de monitorizarea cancelarului. În SUA, toată povestea are o altă abordare, şi congresmenii americani apără activitatea NSA. Pentru Peter King, care prezidează subcomisia contra terorismului, Barack Obama trebuia să se oprească doar la scuze. El a mai adăugat că activitatea NSA a salvat „mii de vieţi”. Preşedintele Comisiei de informaţii de la Camera Reprezentanţilor, Mike Rogers, a spus pentru CNN că „cea mai nouă informaţie ar fi (…) ca serviciile de informaţii americane să nu încerce să colecteze informaţii care să protejeze cetăţenii americani, atât în străinătate, cât şi în ţară”. Potrivit „Bild am Sonntag”, Barack Obama a dorit să fie informat personal, în detaliu, despre cancelarul german, care a jucat un rol decisiv în criza datoriilor din zona euro, fiind considerată cel mai puternic lider al Europei. Experţii serviciilor de informaţii americane au putut să înregistreze convorbiri ale cancelarului cu partidul său, dar şi să consulte SMS-uri transmise zilnic de Merkel colaboratorilor săi. Singura linie directă securizată a biroului său a fost în seama spionilor americani, precizează „Bild”. Şi informaţiile culese erau transmise direct la Casa Albă, ocolind cartierul general al NSA de la Fort Meade, în Maryland. „Der Spiegel” citează un document secret din 2010, potrivit căruia serviciile americane de spionaj dispuneau de 80 de celule de supraveghere tehnologică în lume, între care la Paris, Madrid, Roma, Praga, Geneva şi Frankfurt. Tot potrivit „Bild”, predecesorul actualului cancelar, Gerhard Schroder, a fost, de asemenea, o ţintă a NSA, din cauza opoziţiei sale faţă de invazia americană în Irak, George W. Bush arătându-se deranjat de social-democraţii germani pentru legăturile acestora cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Dezamăgit de descoperirea „noii înfăţişări” a prietenului american, Berlinul a declanşat o ofensivă diplomatică după convocarea ambasadorului SUA, gest neobişnuit între aliaţi apropiaţi. O delegaţie oficială a serviciilor de informaţii germane se va deplasa în SUA pentru explicaţii la presupusa interceptare a convorbirilor telefonice ale Angelei Merkel, în timp ce liderul social-democrat Thomas Oppermann a declarat pentru „Bild” că deputaţii germani doresc să-l interogheze pe ex-consultantul NSA Edward Snowden, actualmente refugiat în Rusia. Oricum, preşedintele elveţian Ueli Maurer a concluzionat că tot acest scandal riscă să „submineze încrederea între state”.