Război în Ucraina: Doar o conversaţie cu Lavrov nu este suficientă

În dimineaţa zilei de 11 septembrie a.c. un avion rusesc, sosit cu permisiune specială germană, pentru a prelua personalul ultimului consulat general rus, a aterizat la Bonn. Două zile mai târziu consulatul din Bonn s-a închis şi în acelaşi zi Consulatul general german din Sankt Petersburg, din dispoziţia Moscovei, a făcut acelaşi lucru. Institutele Gothe din Rusia sunt deja închise. La nivel de ambasade se mai păstrează relaţiile. Nimeni nu a declarat… acest război, nimeni nu poate pune capăt unui conflict fără explicaţii. Declanşatorul evenimentului, la care am făcut referire, a fost o dronă care transporta un dispozitiv exploziv şi care a aterizat lângă un avion ucrainian, pe aeroportul din Leipzig/Halle pe 4 august. După o anchetă prelungită, guvernul german a atribuit tentativa de atac serviciilor de informaţii ruseşti, pe baza investigaţiilor poliţiei, a tiparelor de atac şi a constatărilor serviciilor de informaţii. Moscova a negat. Ministerul german de Interne a declarat că nu sunt în război, ci atacaţi zilnic cu arme hibride. Partea atacată ar trebui să stabilească dacă este sau nu în război. Un fapt a devenit o interpretare, iar această interpretare este realizată de guvern, agenţii de informaţii, grupuri de experţi. Un alt eveniment a fost trecut în tăcere: pe 26 septembrie 2022, conductele Nord Stream au fost aruncate în aer. Potrivit Parchetului federal, autorii se cam cunosc. În fine, într-un asemenea context, o conversaţie de circa 20 de minute, a şefului diplomaţiei germane Johann Wadephul, cu Serghei Lavrov, în marja Adunării generale a ONU, a fost considerată o realizare diplomatică. Discuţia succintă a survenit după ani în care Berlinul şi-a făcut din tăcere politica oficială, renunţând la diplomaţia autentică. Potrivit lui Wadephul întâlnirea nu a avut loc la iniţiativa Germaniei. Serghei Lavrov ar fi avut un dosar de 21 de pagini intitulat „Moştenitorii lui Goebbels: falsificarea evenimentelor de la Bucha şi evenimentele sângeroase înscenate de regimul de la Kiev”. Dosarul prezenta atrocităţile comise de ruşi, ca o înscenare orchestrată de Kiev. Se spune, în presa germană, că Wadephul ar fi aruncat o privire asupra documentului pe care l-a acoperit, sfidător, cu notiţele sale. Într-o emisiune de la ARD, şeful diplomaţiei germane şi-a justificat predispoziţia la dialog astfel: „nu negociezi cu prietenii, negociezi cu adversarii”. Wadephul a mai insistat şi asupra faptului că este normal să vorbeşti şi cu cealaltă parte. La ZDF el a recunoscut că partenerii internaţionali au convenit că „la un moment dat, dialogul va trebui reluat”. Prin urmare, Berlinul a avut nevoie de sfatul altora pentru a redescoperi ceva ce era de ordinul evidenţei. Potrivit „Spiegel”, vicepreşedintele Bundestagului, Omid Nouripour (Verzi) consideră că este corect ca Wadephul să se întâlnească cu Lavrov. Faptul că Europa nu are o voce abilitată la negocieri este criticat. Politica germană faţă de Rusia, în ultima vreme, a constat în mare parte în pachetele de sancţiuni, coordonate de UE şi NATO. Germania şi UE nu au avut până în prezent negocieri, iar Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la G20, în decembrie, după ce s-au întâlnit la Anchorage (Alaska) şi au avut mai multe runde de discuţii telefonice.