Povestea de viață a medicului berlinez, de origine română, Prof.Dr.med.Dr.h.c. Firu Opri, poate fi oricând un scenariu de film, de mare succes. O copilărie ca în poveștile lui Ion Creangă, pe ulițele din Bârca, urmată de o adolescență cu începuturi promițătoare, ca mai apoi, să aibă parte de o carieră spectaculoasă…. medic rezident în 1970, apoi asistent profesor, iar din 1985 să fie profesor plin, vicepreşedinte al Universităţii şi şef al Departamentului de Chirurgie. Este primul medic de cetăţenie română care a obţinut, la Steglitz, titlul de profesor universitar, fără a avea cetăţenia germană. Viața profesorului Firu Opri se intersectează cu traseul istoriei europene, de la împărțirea în Estul comunist și Vestul capitalist. Este drumul unui student la medicină, care locuia în Berlinul de Est și profesa în Berlinul de Vest și în tot acest timp, o altă parte a familiei trăia în România comunistă. Profesorul doctor Firu Opri este astăzi la fel de cunoscut în Germania cât şi în România de unde de-a lungul anilor i-au venit foarte mulți pacienți. Marți, eleganta Sală a Oglinzilor de la Muzeul de Artă Jean Mihail din Craiova, a fost neîncăpătoare pentru toți cei care au vrut să fie prezenți la lansarea cărții “Între lumi și secole, la Berlin”, o carte-jurnal ce aparține mediului Firu Opri, cu o prefață de Emil Hurezeanu, ambasadorul nostrum la Viena, fost ambassador al României, la Berlin. Lansarea cărții a coincis cu un moment fericit din viața doctorului docent Firu Opri și anumea, aniversarea celor 86 de ani de viață, de muncă, de bucurie, de împlinire și cum îi place să spună profesorului Firu Opri, mai ales de speranță. Întreg evenimentul a fost presărat de momente artistice de o sesibilitate rară, oferite cadou sărbătoritului de către marele nostru pianist, Cristian Niculescu, stabilit de asemenea la Berlin, în Germania și care a venit la Craiova, special pentru profesorul minune.
” Siguranța vieții este speranța fondată pe cunoaștere, posedarea datelor științifice în permanentă evoluție” : Prof.Dr.med.Dr.h.c. Firu Opri
S-a născut pe 27 septembrie 1936, la Bârca, legănul copilăriei, o localitate din Dolj, despre care autorul cărții vorbește foarte mult și foarte frumos, pe care o amintește în toate notele sale și cu care nu a rupt niciodată legătura. Bârca este locul care i-a marcat viața și parcursul profesional. Este locul de unde a plecat în tinerețe, dar întotdeauna era locul unde se întorcea pentru că era acasă.
“Am făcut parte dintr-o grupă de 11 copii la pregătirea preșcolară. Toți veneau de pe diferite ulițe ale comunei. Numai doi de pe Ulița Târgului sau a muzicii….La capătul străzii, trecând podul “Portarilor” peste Desnuțui se afla un loc cu o istorie aparte, denumit “Cetățuia”. Pe acest teren, băștinașii aduceau stocurile de grâu bine legate, așezate într-o anumită ordine, pe familii…La vârsta de 5-6 ani am fost fascinat de acest spectacol al treieratului” : spune profesorul Firu Opri, în cartea sa, lansată la Craiova, prefațată de Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Viena și editată de “Scrisul Românesc”.
Podul a rămas în amintirea localnicilor și din perioada războiului, peste care treceau trupele armatei germane. După mai mulți ani s-a construit un pod pe piloane de beton armat.
O lansare elegantă într-un cadru select
Evenimentul de lansare a fost moderat de prof.univ.dr Florea Firan, director al Editurii „Scrisul Românesc”, iar despre cartea “Între lumi și secole, la Berlin”, au vorbit rând pe rând, după profesorul Florea Firan și ambasadorul Emil Hurezeanu, Ioan Lascu – directorul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Craiova; prof.univ.dr Gabriela Nedelcu Păsărin, prof.univ.dr Adriana Turculeanu, primarul localități Bârca – Cristinel Urtilă și nu în ultimul rând, Înaltpreasfintitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei si Mitropolitul Olteniei .
“Acest domn Firu se mai numește, al doilea aparent paradox, și Opri. Adică nu este orice Firu, ci “al Opri”, din neamul Oprescu. Am putea avea de-a face aici cu o poreclă rurală obișnuită la noi. Dar nu așa stau lucrurile. Firu Opri este numele unuia dintre cei mai respectavili occidental de origine română. Prin numele său, doar de n-ar fi fost decât acesat, și Firu își relevă cu adânca sa, niciodată falsă, modestie, menirea fundamental. E ca un fir de foc, de viață, de noroc ce nu-și aparține. Opri, al cui este Firu, indică mai degrabă acronimul unei instituții. În realitate, Firu Opri, medical berlinez de origine română, născut la Dolj, cu studii la București, însurat din dragoste cu Christine, studentă est-germană, bursieră în România, sfârșitul anilor 1950, devenit, apoi, renumitul professor doctor, care avea să-și facă din căutare, venire, întoarcere și vindecare nu doar propirul rost, ci, mai ales, să fie vindecătorul universal, în occident, în orient, în nord și sud, este acum chisr mai mult decât suma tuturor instituțiilor prin care a trecut…”, așa îl descrie Emil Hurezeanu, fost ambasador la Berlin actual ambasador al României la Viena, prieten bun cu medicul Firu Opri. Descrierea perfectă !
Despre facultate și familie : tata ridicat cu duba neagră
Profesorul Firu Opri a vrut întotdeauna să fie medic şi visul i s-a împlinit. Nu a fost ușor, desigur. În septembrie 1951 a fost înscris la examenul de admitere la Școala Medie Tehnică de felceri și asistente medicale. Atunci a fost și prima oară când urca într-un tren, după cum ne povestește chiar domnia sa în cartea-jurnal. La o săptămână s-au anunțat și rezultatele, iar bucuria a fost enormă, pentru că nu numai că a fost admis, dar a fost admis cu bursă. După un an de zile, școala s-a împărțit în două. Secția pentru Higienă a rămas la București, iar Secția pentru Felceri de asistență medicală s-a transferat la Sibiu, așa că profesorul Opri și-a continuat studiile în frumoasa citadelă săsească. După terminarea liceului, primul loc de muncă a fost la Vulcan, în Valea Jiului. Aici a început pregătirea alături de alți patru medici-felceri, pentru Facultate. Pe data de 25 septembrie 1957, s-a publicat lista cu cei admiși ca bursieri pe bază de concurs, iar pe aceea listă se afla și numele profesorul Firu Opri.
”După ce am luat cu brio examenul și am devenit oficial student, am prezentat la Comisariatul de la Segarcea adeverința de student. Așa am scăpat de încorporarea în armată…” : se destăinuie medicul Opri.
După facultate, a urmat perioada externatului. Asta prin 1961. Și rând, pe rând, profesorul Firu Opri ne vorbește în aceeași carte – document despre locurile sale de muncă, despre spitalele unde era mutat periodic și unde și-a făcut datoria cu seriozitate. Este vorba de Spitalul Brâncovenesc; Spitalu Polizu; Clinica medicală a Spitalului Cantacuzino. Ne reține atenția, în cartea domniei sale un capitol dedicat tatălui său, care, în timp ce el era student, a fost ridicat noaptea cu duba neagră, alături de alți 14 consăteni. Destinația a fost închisoarea de la Poarta Albă “Periprava”.
“Proces nu a existat…. Durata de închisoare nu se anunța niciodată. Teroarea, groaza, amenințarea au făcut din acea perioadă una neagră, ce nu trebuie vreodată uitată. Pericolul negației acestor fenomene a fost încercat după așa numita revoluție din 1989. Locurile de muncă al tatei era la stuf, în Deltă și pe alte diverse șantiere. Condițiile erau asemănătoare cu lagărele din Germania nazistă. Din 15 ridcați, s-au întos vii numai 9, dintre care 3 au decedat la scurt timp după revenirea în satul anonimelor” : o poveste ce-l marchează pe medical Opri, fiind vorba despre tatăl său.
În 1969 a plecat la Berlin…de aici începe povestea
Medicul Firu Opri a plecat la Berlin în 1969, când s-a căsătorit cu Christina Gunther, colegă de facultate, venită din Republica Democrată Germană la studii în România. Atunci s-au stabilit în Berlinul de Est. Prima vizită turistică în RDG a avut loc în decembrie 1964, iar după sosirea în țară, a început să-și pregătească actele pentru plecarea în RDG. După un an de zile de așteptări a primit o audiență la secretarul Consiliului de Stat, iar mai apoi, la 18 mai 1965, a primit aprobarea în scris că poate părăsi țara în urma căsătoriei. Și de aici a urmat un nou capitol în viața medicului berlinez de origine română. Primul post obținut în Germania a fost la o Clinică “Frauenklinik” de ginecologie și obstetrică, la marginea Berlinului, în orășelul Lundwigsfelde.
Tot aici, în 1967 s-a născut și primul copil al medicului Firu Opri, Ștefan.
Doctorul universal mai consemnează în cartea sa o poveste interesantă legată de prima sa participare la un congres internațional, în RFG, unde a participat împreună cu prof.dr Ganse, fiind vorba de un eveniemnt medical care a avut loc la Hamburg. La granița cu RFG i s-a luat pașaportul și i s-a dat un fel de buletin de identitate. La întoarcerea cu trenul, înainte de graniță a reprimit pașaportul românesc.
“Realitatea crudă : un străin putea să circule în cele două Germani, iar cetățenilor locali nemți le era interzis. Acest avantaj de liberă circulață a deschis șanse decizsive în evoluția mea profesională”, povestește profesorul Opri.
Din 15 mai 1968 profesorul Opri a început să lucreze la o altă, la Clinica Charite, o clinică cu o vechime de peste 300 de ani în Germania. Tot aici, aflăm de la medicul Opri, că mai lucra un român, doctorul Cojocaru Alexandru, căsătorit cu prima balerină de la Opera de Stat, care mai târziu a plecat în Berlinul de vest.
La 8 mai 1968 se naște cel de-al doilea copil al familiei Opri, o fetiță, Michaela.
Emigrează practic a doua oară şi trece în Berlinul de Vest
Doctorul Opri ne spune în cartea sa, că dacă în 1965, căsătoria dintre un băiat din Estul Europei și o redegistă, era privită nu neapărat ca ceva uzual, dar trecea cumva drept posibilă, din 1966 începe să se facă simțită la nivelul întregii vieți presiunea mișcărilor politice în țările Tratatului de la VarșoviaÎn 1967, România avea să încheie un acord de relații diplomatice cu RFG, find prima țară din Blocul Estic care începera să aibă ambasadă în RFG. Anul 1968 îi marchează mediului Firu Opri definitoriu existenţa. Odată cu intrarea trupelor ruseşti în Cehoslovacia, regimul politic în Germania Democrată se schimbă şi condamnarea invaziei îl lasă pe profesorul Opri fără drept de muncă pe teritoriul RDG. Emigrează practic a doua oară şi trece în Berlinul de Vest, unde va rămâne definitiv. Prima clinică la care lucrează medical Firu Opri este Clinica de Onstretică din cartierul Neukoln, a doua mână care avea să i se întindă, după cum bine zice chiar domnia sa a fost la Clinica Martin Luther, fondată în 1930. În această clinică i s-a oferit postul de medic specialist, pe care l-a ocupat imediat. Vestea cea mare avea să vină pentru medicul Firu Opri în primăvara lui 1969, când pe 15 aprilie, Willy Brandt, primarul Berlinului de Vest, avea să dea în folosință Clinica Universitară Klinikum Steglitz, ca parte component a Universității Libere. Aici, profesorul Firu Opri a început ca asistent universitar.
“Bucuria pentru primirea unui post universitar în Berlinul de Vest nu a durat mult. Familia mea avea să afle că eu lucram pentru dușmanul poporului socialist din RDG, adică, în Germania de Vest. Berlinul de Vest era o parte dintr-un oraș ce aparținea RFG-ului, dar care se afla în mijlocul RDG-ului, o țară a Tratatului de la Varșovia. Acest oraș a fost decenii la rând în centrul atenției mondiale ca loc al pericolului de a fi lansat un Al III-lea Război Mondial. Berlinul a fost peste 40 de ani un adevărat butoi cu nitroglicerină, permanent expus riscului de explodare. Să ai șansa să lucrezi într-o Clinică medicală de vârf în Berlin era fără îndoială o bucurie enormă. Dar să lucrezi pentru “dușmanul” din RFG și să ai familia în RDG nu era o situație de invidiat” , mai spune medicul Opri, în cartea lansată la Craiova, zilele trecute.
A făcut naveta zilnic între Berlinul de Vest și Berlinul de Est
Succes a fost unul extraordinar, dar şi sacrificiile au fost pe măsură. A făcut așadar naveta zilnic între Berlinul de Vest, unde lucra și Berlinul de Est, unde avea familia. A reuşit să obţină cetăţenia română pentru copii şi aşa i-a avut alături în timpul studiilor. Soţia a primit dreptul de a li se alătura tocmai în 1988.
În 1994, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Este membru al Societăţii Germane de Oncologie, Ginecologie şi Senologie.
Cum bine spunea prof.univ.dr Adriana Turculeanu la evenimentul de lansare a cărții, profesorul Firu Opri “este mai neamț decât un neamț”, iar prin ceea ce face este un “ unicat “. Profesorul Opri munceşte „nemţeşte”, dar trăieşte şi simte „româneşte”. A reconstruit casa părintească din satul natal, s-a căsătorit în vechea bisericuţă de aici unde şi-a botezat şi copiii şi nepoţii.
La recomandarea ambasadorului Emil Hurezeanu, profesorul Firu Opri a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Național “Serviciul Credincios în grad de Comandor” .
