Nu a mai plouat de două luni şi pământul crapă de secetă. O lună septembrie atât de călduroasă, cu temperaturi medii superioare sezoanelor normale, nu s-a mai văzut. Râurile interioare au secat de-a dreptul, apele Jiului s-au restrâns, iar debitul Dunării a scăzut atât de mult încât convoaiele de nave ancorează în porturi pentru a nu rămâne blocate în bancurile de nisip. Pământul ca betonul nu dă nici o şansă agricultorilor, întrucât absenţa precipitaţiilor întârzie înfiinţarea culturilor de toamnă. Iar veştile despre ploaie nu sunt deloc favorabile, încât se vorbeşte de un an atipic.
Jiul a secat atât de mult încât pilonii vechiului pod ce lega în urmă cu ani buni Craiova de comuna Bucovăţ se zăresc cu ochiul liber. Nu mai e apă, ci doar o plajă întinsă. Nivelurile pe acest râu, important afluent al Dunării, înregistrează creşteri nesimnificative, în absenţa oricărui aport al afluenţilor, oricum cu mult sub cele normale pentru această perioadă. Ieri, la staţia hidrometrică de la Filiaşi nivelul Jiului era de doar 17 cm, cu 2 mai mult decât în ziua precedentă, dar asta datorită uzinărilor şi a propagării din amonte, nicidecum a vreunui strop de ploaie. Responsabilii Administraţiei de Apă (ABA) „Jiu” spun că în următorul interval de timp debitele la staţiile hidrometrice din Dolj vor fi în general staţionare.
Debitul Dunării în… creştere şi descreştere
Ceva mai optimistă este situaţia pe Dunăre. Dacă în urmă cu cinci zile debitul la intrarea în ţară era de doar 2.250 mc/s, ieri ABA „Jiu” transmitea că acesta a fost în creştere în zilele de 27 şi 28 septembrie a.c., până la valoarea de 3.100 mc/s, totuşi sub media multianuală a lunii în curs, respectiv 3.800 mc/s. Pentru perioada 30 septembrie – 4 octombrie, conform prognozei elaborate de INHGA-CNPB, debitul fluviului va fi din nou în scădere, până la 2.700 mc/s. Conform datelor furnizate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galaţi, cotele apelor Dunării în porturile Calafat şi Rast se situează sub zero cm, respectiv –24, –31, în condiţiile în care la Calafat, la un debit normal al lunii septembrie de 3.700 cm/s, cota ar trebui să fie de 90 de cm.
Lucrările de toamnă se desfăşoară cu dificultate
Că rezerva de apă în stratul de sol 0-20 cm înregistrează în prezent valori scăzute şi deosebit de scăzute, iar seceta pedologică este puternica şi extremă în Oltenia nu mai este o noutate. Specialiştii spun că şi la câteva zeci de centimetri sub pământ rezerva este cu 50-60%% mai mică decât cea optimă culturilor de toamnă. În consecinţă, procesele de coacere şi maturare la speciile prăşitoare vor fi în continuare stânjenite şi din cauza temperaturilor maxime ridicate din aer şi sol. De asemenea, lipsa apei din sol va determina desfăşurarea cu dificultate a lucrărilor de pregătire a patului germinativ, precum şi a proceselor de răsărire şi dezvoltare a primelor perechi de frunze, îndeosebi la rapiţa de toamnă.
Căldura vine din Azore
Specialiştii din cadrul Centrului Meteorologic Regional Oltenia anunţă pentru următoarele zile o vreme cu temperaturi mai ridicate decât cele obişnuite pentru această perioadă, cu maxime cuprinse între 25 şi 28 de grade Celsius.
Potrivit meteorologilor francezi, această vreme de vară, în buza lunii octombrie, se datorează poziţionării anticiclonului din Insulele Azore, situat mult prea în nord în această perioadă a anului, centrat pe Europa de Est. Anticiclonul Azoric este stabil şi foarte puternic: situaţia nu este una excepţională, dar este destul de rară în acest sezon.
