„Cifra de 18.292.464 de persoane nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual”

0
318

OPINIE SEPARATĂ

– publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1616, Partea I, din 27 august 2012 –

«Dezacordul exprimat în raport cu hotărârea de invalidare a rezultatelor referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportarea la prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin „erata” din data de 6 august 2012 referitoare la Hotărârea Curţii constituţionale nr. 3 din 2 august 2012*, „erată” la adoptarea căreia nu am fost consultaţi, procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională.

În acest sens, evidenţiem faptul că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, Curtea Constituţională a statuat în sensul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate „au dreptul de a vota în mod liber în străinătate pe listele electorale suplimentare”, iar „raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”, iar, pe de altă parte, erata competatoare face referire la „listele electorale cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”, aşadar infiferent de domiciliu.

Soluţia adoptată este contrară şi celor statuate prin pct. 2 din Hotărârea nr. 4 din 14 august 2012, hotărâre prin care, cu majoritate de voturi, Curtea a statuat următoarele – „completarea operată de către judecătorul raportor nu influenţează şi nu poate influenţa hotărârea pe care Curtea Constituţională o va adopta conform art. 47 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului, „Curtea reţine că cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot în secţiile de votare aflate în străinătate sunt înscrişi pe liste electorale suplimentare**”.

Potrivit art. 25 alin. (2**) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului „pentru corecta desfăşurare a referendumului, Biroul Electoral Central emite hotărâri în interpretarea legii, hotărâri care se publică în monitorul Oficial al României, Partea I”.

În baza acestui text, Biroul Electoral Central a adoptat Hotărârea nr. 34H din 28 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2012, prin care a stabilit că „în cazul referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României sunt aplicabile prevederile titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, nu dispune altfel”.

Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 prevede că listele electorale permanente „se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”.

Potrivit art. 27 alin. (2) din aceeaşi lege, în listele electorale suplimentare vor fi trecuţi cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, cetăţenii români care arată că au reşedinţa prin prezentarea paşaportului simplu sau a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.

Listele electorale permanente sunt definite prin prevederile art. 7, alin. (1)din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, în care se statuează că acestea „se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite”.

În sensul legii, starea de fapt (domiciliază) se suprapune peste starea de drept (au domiciliul), motiv pentru care cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate nu pot fi incluşi în listele electorale permanente, însă îşi pot exercita dreptul de vot fiind cuprinşi în listele electorale suplimentare. Prin urmare includerea în listele electorale permanente a celor 1.101.809 cetăţeni români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate, la care se adaugă o parte dintre ceilalţi 1.468.369 cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie, dintre care unii sunt minori, este de natură să afecteze rezultatul referendumului.

Soluţia este promovată şi prin Liniile directoare privind alegerile, adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51- sesiuni plenare de la Veneţia, din 5-6 iulie 2002, prin care la art. I 1.2. se prevede că „o listă electorală suplimentară poate permite să voteze persoanelor care şi-au schimbat domiciliul”.

Considerăm că listele electorale nu pot cuprinde nici pe cei 512.379 cetăţeni români cu drept de vot ale căror acte de identitate au expirat, fără a fi reînnoite până în ziua votului. Aceasta deoarece, în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, actele de identitate trebuie să fie valabile în ziua votării. În caz contrar, menţinerea acestei categorii de persoane pe listele electorale permanente este de natură să consacre o nouă categorie, a celor care nu îşi pot exercita dreptul de vot, persoane care în mod obiectiv vor fi absente. În ipoteza în care dreptul de vot este exercitat pe baza unei cărţi de identitate provizorie, respectivele persoane sunt trecute şi pe liste electorale suplimentare.

Faţă de cele expuse, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

Pornind de la continua scădere a populaţiei României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului.

Judecător Ion Predescu

Judecător Acsinte Gaşpar

Judecător Tudorel Toader

* Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 3 august 2012

** Hotărârea nr. 4 din 23 mai 2007 asupra contestaţiei referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 8 iunie 2007.