Povestea fostul cancelar german Gerhard Schroder –criticat pentru prietenia lui cu Vladimir Putin- pentru Berliner Zeitung, cum a încercat să medieze, fără a consulta guvernul german, în martie 2022, la circa două săptămâni de la începerea războiului. Conform unui articol din New York Times, de la aceea vreme, el a fost primit la Kremlin ca un şef de stat sau de guvern. El a declarat pentru Berliner Zeitung că primise o solicitare din partea Kievului, prin Rustem Umerov, care avea să devină ministru al Apărării, în dorinţa de a transmite un mesaj lui Vladimir Putin. În timpul discuţiilor din 7 şi 13 martie 2022 nu se ştia nimic despre Bucha. Umerov a transmis „concesiile posibile”: respingerea de către Ucraina a aderării la NATO, reintroducerea limbii ruse în Donbas şi nici o pretenţie… la Crimeea. Deşi inclusiv Schroder a criticat, în mod constant, războiul de agresiune rusesc el a pledat pentru menţinerea relaţiilor cu Rusia şi a vorbit despre disponibilitatea Kremlinului de a negocia. Poziţiile sale consecvente i-au atras critici considerabile fiind izolat în propriul partid (SPD) fără a fi exclus, iniţiativa aparţinând a 17 filiale. Preşedintele ucrainian Zelenski a emis ulterior un decret, care interzicea continuarea oricăror negocieri cu Rusia, decret aflat încă în vigoare. La Washington unde s-a aflat ieri pentru a participa la înmormântarea fostului senator republican Lindsey Graham, preşedintele ucrainian s-a întâlnit cu Donald Trump, prioritatea discuţiilor fiind licenţele de rachete interceptoare pentru sistemul Patriot, inclusiv intensificarea procesului diplomatic. Preşedintele ucrainian a oferit tehnologii de drone pentru conflictul american împotriva Iranului. Găsirea unui mecanism care să deblocheze actualul impas diplomatic pentru a deschide calea către negocieri viabile a antrenat în ultimele săptămâni actori consacraţi, precum ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker (deplasat la Kiev pentru a discuta posibilul acord al unei licenţe de producere a rachetelor Patriot) primirea de Donald Trump la summit-ul NATO de la Ankara, trimişii speciali ai preşedintelui Steve Witkoff şi Jared Kushner. Zilele trecute, la Manila, secretarul american de stat Marco Rubio s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, omologul său rus. „Dacă pacea se întoarce, aceasta se va face prin idei şi concepte noi şi suntem gata să le oferim un cadru adecvat”. Tot zilele trecute, preşedintele kazah Kassym Jomart Tokaev a făcut diligenţe pe lângă Vladimir Putin la întâlnirea lor din 25 iulie menţionând că „am fost rugat, poate că este timpul să îngheţăm acest conflict şi să revenim la formula Istanbul 2.0”. Dacă aşa numitul spirit al Alaskăi este mort, Marco Rubio sugerând că tot ceea ce se convenise în Alaska fusese inacceptabil pentru Ucraina. În schimb renaşterea Istanbul 2 ar readuce în atenţie schema din iunie 2025, când Ucraina avansase un plan în 10 puncte, pe care Rusia nu l-a luat în seamă. Acum, susţine Zelenski, într-o declaraţie făcută la Fox News pe 28 iulie, Putin nu mai deţine iniţiativa în războiul cu Ucraina, dar refuză să declare un armistiţiu. Conform relatărilor din presă delegaţia care l-a însoţit la Casa Albă a inclus pe Kiril Budanov, şeful biroului prezidenţial, Rustem Umerov, secretarul Consiliului naţional de securitate, liderul partidului Slujitorii Poporului, David Arakhamia.
