Dincolo de simpatii şi antipatii, exprimate zi de zi de craioveni, care în cele din urmă sunt absolut fireşti, exprimând un pluralism de opinie binevenit, noul stadion din Craiova generează în aceste zile un sprint al declaraţiilor, care mai de care mai acide. Se invocă, cu fotografii ca material probator, o problemă apărută la îmbinarea elementelor de copertină. Problema se pare că există, iar orice monitorizare din partea opiniei publice este binevenită. În fond, investiţia ajunge la peste 50 de milioane de euro şi nimeni nu-şi doreşte vreun rabat de la normele de bună exploatarea a lucrării. Cu atât mai mult, autorităţile care sunt beneficiarii finali ai acestei investiţii, despre care se poate spune fără exagerare că este cea mai mare lucrare de până acum pentru Craiova. Confruntarea recentă dintre AC Milan şi CSU Craiova a dovedit, dacă mai era nevoie, importanţa uriaşă a noului stadion, redesenând pentru municipiul nostru o imagine deloc imposibilă, şi faţă de care putem construi cu toţii un parcurs de invidiat, ca altădată, al echipei alb-albastre.
Despre importanţa pe care o va avea viitorul stadion al Craiovei aflăm detalii chiar de la Guvern. Astfel, noul stadion de fotbal din Craiova, aflat în faza de execuţie pe locaţia vechiului stadion Ion Oblemenco, care a fost demolat, va putea găzdui competiţii sportive de nivel FIFA, UEFA Champions League şi UEFA Europa League, potrivit indicatorilor tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiţii, revizuiţi printr-o hotărâre adoptată în şedinţa din 20 iulie a Guvernului.
Să-i dăm Cezarului, ce-i al Cezarului!
Gradul de realizare a acestei investiţii este, în prezent, de aproximativ 95%, astfel că la sfârşitul lunii august va fi efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, urmând ca ulterior beneficiarul să demareze procedurile de autorizare specifice. Stadionul va avea 27.001,42 mp suprafaţă construită la sol, 54.159,96 mp suprafaţă desfăşurată, 7 nivele (P+6E; 50,14 m înălţime) şi o capacitate de 30.983 de locuri în tribune pentru spectatori, după cum urmează: 232 de locuri pentru persoane cu dizabilităţi în scaune cu rotile, inclusiv însoţitori; 350 de locuri pentru reprezentanţii mass-media; 2.368 de locuri pentru spectatori VIP, din care 440 de locuri în loje; 28.033 de locuri pentru public. Este vorba despre un obiectiv de investiţii cuprins în „Programul naţional de construcţii de interes public”, subprogramul „Complexuri sportive”, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), prin Compania Naţională de Investiţii (CNI – S.A.).
Executivul admite că întrucât au fost făcute economii pe parcursul execuţiei, graţie optimizării soluţiilor tehnice, dotărilor şi utilajelor necesare funcţionării stadionului, nu a crescut valoarea avizată totală a investiţiei, care se ridică la 239.979.000 lei (52.656.000 euro), incluzând TVA, faţă de 241.634.000 lei, suma avizată prevăzută iniţial. Finanţarea provine de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAPFE, iar 10% din sumă reprezintă cofinanţare din partea Consiliului Local Craiova.
A trebuit adaptat totul la situaţia din teren
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex sportiv Craiova – stadion de fotbal” au fost aprobaţi, pentru prima dată, prin HG 900/2014. Necesitatea revizuirii acestora a apărut în urma implementării soluţiilor optimizate şi adaptate la situaţia din teren, dar şi pentru a se răspunde cerinţelor pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării competiţiilor sportive de nivel FIFA, UEFA Champions League şi UEFA Europa League, FRF – Liga I şi a altor competiţii interne de fotbal sau meciuri de rugby cu public naţional/de peste hotare, în variantele Rugby League City şi Rugby Union.
Modificările faţă de conceptul iniţial includ: numărul de niveluri (P+6E, faţă de P+M+4E prevăzute anterior); introducerea unui inel perimetral pentru rezolvarea problemelor de acces şi evacuare a publicului în situaţii de urgenţă, potrivit avizului ISU, ceea ce a mărit suprafaţa construită cu 7.000 mp; amplasarea a 4 studiouri outdoor la ultimul nivel al clădirii, cu vizibilitate 180 de grade şi unghi de filmare corespunzător; mărirea adâncimii de fundare şi creşterea numărului de piloţi foraţi, din cauza pânzei freatice ridicate – fapt constatat în urma studiului geotehnic de detaliu, efectuat după demolarea vechiului stadion Ion Oblemenco.
Un stadion ultramodern este, acum, o necesitate
Complexul sportiv reprezintă o prioritate ridicată în contextul actualelor strategii sectoriale şi naţionale, afirmă Guvernul actual. Şi nu greşeşte deloc. Craiova nu o duce prea bine la capitolul economic, iar soluţiile nu sunt neapărat la îndemâna autorităţilor locale. Forţa de muncă a ajuns să fie tot mai greu de găsit, migraţia fiind o cauză a acestei realităţii. Dar, la fel de bine se poate spune şi viceversa, că lipsa de perspectivă are ca efect migraţia masivă a populaţiei! Or, pe acest fond, deloc plăcut, noul stadion vine să reducă din dezavantajele zonei noastre. Odată cu el se va produce, fără doar şi poate, o creştere a calităţii infrastructurii sociale a regiunii ajutând regiunea noastră în competitivitatea sa cu alte regiuni, ca locaţii pentru derularea evenimentelor sportive. Sectorul turismului la dezvoltarea regiunilor este, pentru multe alte localităţi, un fapt probat economic. Că, în ultimele zile, se tot vorbeşte de un decalaj vest-est al României, ar fi oportun să privim cu mai multă indulgenţă şi această investiţie de pe raza Craiovei. Altfel spus, viitorul stadion, chiar dacă va fi inaugurat în acest an sau puţin mai târziu, devine un reper de importanţă covârşitoare în economia municipiului şi, extins vorbind, a regiunii Olteniei. Trebuie să depăşim o retorică agresivă, canalizată pe a găsi numai nereguli în orice mare proiect investiţional. Aprobate, finanţate, trecute prin filtrul atâtor instituţii de supraveghere şi control, investiţiile din Craiova sunt o realitate. Fără spiritul dinamic, deschis la nou, al fostului primar Olguţa Vasilescu, era evident că nici Craiova nu s-ar fi transformat atât de mult, sub aspect estetic. Mai sunt multe de făcut, generaţii noi vin spre maturitate şi îşi cer drepturile la o viaţă socială corespunzătoare vremurilor în care trăim, ceea ce implică aplecări serioase spre instituţiile din sănătate, învăţământ, mediul de afaceri. Provocările prezentului şi ale viitorului vor fi cu mult mai ridicate, pentru că mulţi dintre craioveni au un orizont deschis, exigent, deloc închistat în forme citadine pe care altădată le credeam suficiente.
