Suprafaţa totală a pădurilor din Dolj este de 87.000 de hectare. Raportat la suprafaţa totală a judeţului avem o rată de împădurire de 11,8%. Cu nouă ocoale silvice în structură, Direcţia Silvică Dolj reuşeşte printr-un management de calitate să administreze eficient suprafeţele de fond funciar. Despre planul anual de împăduriri, tăierile ilegale de arbori, stadiul activităţilor în sectorul pepinier am discutat cu directorul Direcţiei Silvice Dolj, dr. ing. Nuţă Ilie Silvestru. Mai trebuie amintit că mâine, 30 iunie a.c., Ziua Silvicultorului va fi sărbătorită, la sediul instituţiei, printr-o dezbatere ce are ca temă principală conceptul de administrare a pădurilor – echilibru dintre funcţiile economice şi de mediu ale pădurii.
Prezentaţi-ne, în câteva date statistice, poziţionarea judeţului Dolj la capitolul păduri.
Suprafaţa totală a pădurilor din judeţul Dolj este de aproximativ 87.000 de hectare. Dacă o raportăm la suprafaţa totală a judeţului, care este de circa 741.000 ha, rezultă o cifră de împădurire de 11,8%. Media la nivelul ţării este de 27%. În proprietatea şi administrarea Direcţiei Silvice Dolj se află suprafaţa de 60.015 ha, restul de 26.985 ha fiind păduri proprietate particulară, retrocedate în baza legilor fondului funciar. Structura formaţiilor forestiere administrate de Direcţia Silvică Dolj este: zăvoaie de plopi şi sălcii – 11%, salcâmete – 14%, şleauri de luncă – 9, cereto-gârniţete – 54%, amestecuri de cvercinee – 8% şi şleauri de deal – 4%.
În prezent, care este structura Direcţiei Silvice Dolj şi care sunt suprafeţele de fond forestier administrate?
Sunt 9 subunităţi în structura Direcţiei Silvice Dolj, respectiv 9 ocoale silvice. Acestea administrează următoarele suprafeţe de fond forestier: Ocolul Silvic Amaradia – 10.002 ha, din care 7.257 ha sunt în proprietate de stat; Ocolul Silvic Calafat – 5.733 ha, din care 4.521 în proprietate publică de stat, Ocolul Silvic Craiova – 10.460 ha, din care 9.910 ha sunt în proprietate publică de stat, Ocolul Silvic Dăbuleni – 4.621 ha, din care 4.382 ha în proprietate publică de stat, Ocolul Silvic Filiaşi – 7.800 ha, aici avem 7.175 ha în proprietate publică de stat, Ocolul Silvic Perişor – 7.362 ha, aici, 7.256 ha sunt în proprietatea publică a statului, Ocolul Silvic Poiana Mare – 6.622 ha, din care 5.664 ha sunt tot în proprietate publică de stat, Ocolul Silvic Sadova – 5.654 ha, iar toată suprafaţa de aici este proprietate publică de stat, şi Ocolul Silvic Segarcea – 8.231 ha, cu 8.202 ha în proprietatea publică de stat.
Ar trebui precizat că, în funcţie de gradul de răspândire a pădurilor pe care le administrează, suprafaţa ocoalelor noastre silvice variază între 4.600 şi 10.500 ha.
Conştientizează populaţia importanţa pădurii, un veritabil aur verde, de care trebuie să ne îngrijim în fiecare moment, în condiţiile actualelor manifestări climatice?
Având în vedere zona geografică în care ne desfăşurăm activitatea, circa 63% din suprafaţa pădurilor pe care le administrăm au, în principal, funcţii de protecţie, iar în secundar funcţii de producţie de masă lemnoasă. Concret, în aplicarea oricărei lucrări silviculturale în aceste suprafeţe trebuie urmărit, permanent, să nu se reducă efectul protector al pădurii pentru zona şi funcţia respectivă. Populaţia, în mare majoritate, este conştientă de faptul că pădurea este nu doar un furnizor de resursă – şi aici mă refer la lemn –, ci şi de rolul său în reglarea circuitului carbonului şi implicit în privinţa rolului pădurilor de protecţie împotriva schimbărilor climatice. Noi, specialiştii, considerăm pădurea o resursă regenerabilă, foarte valoroasă şi un furnizor de servicii de mediu prin funcţiile pe care le îndeplineşte. Echilibrul dintre funcţia economică şi cea de mediu în administrarea pădurilor arată în ce măsură dezvoltarea societăţii este „durabilă” – un obiectiv greu de atins.
Tăierile ilegale de arbori par să fie des întâlnite, graţie mediatizării cazurilor depistate. Cum arată statistica, în acest sens, pentru primele 6 luni ale anului în curs?
În prima jumătate a anului am efectuat 1.167 de acţiuni pe linia diminuării fenomenului de tăieri ilegale de material lemnos, dintre care 395 au fost acţiuni comune cu Poliţia. Avem, deja, 239 de contravenţii la regimul silvic şi un cuantum total al amenzilor aplicate de 474.300 de lei. S-au constatat şi 8 infracţiuni, 5 dosare sunt în lucru la IPJ Dolj şi alte 3 la procurori. Trebuie să precizez că sustragerile de material lemnos sunt cu mult diminuate odată cu implementarea aplicaţiei S.U.M.A.L. (Wood Tracking), aşa-numitul „radarul pădurilor”.
În ce stadiu se află planul de împăduriri aferent acestui an? Şi cum reuşiţi să găsiţi echilibrul între recoltarea de masă lemnoasă şi activitatea din pepiniere?
Cota de masă lemnoasă de recoltat anual, alocată prin program Direcţiei Silvice Dolj, este de aproximativ 164.000 cmc şi se realizează prin aplicarea de tăieri de regenerare, tăieri de îngrijire – curăţiri şi rărituri – şi prin tăieri de igienizare a pădurii. Masa lemnoasă ce se recoltează anual este reprezentată de plopi euroamericani – 50%, plop alb, plop negru şi salcie – 13%, cereto-gârniţete – 22%, salcâm – 13% şi alte specii – 2%. Toate lucrările silvice, fie cele de recoltare a masei lemnoase, fie orice alte lucrări, se fac numai în baza prevederilor amenajamentelor silvice şi cu respectarea normelor şi instrucţiunilor care reglementează regimul silvic. Trebuie să precizăm că recoltarea masei lemnoase prin tăieri de regenerare este urmată, în maximum doi ani, de lucrări de împădurire, cu excepţia acelor suprafeţe în care amenajamentele silvice prevăd ca regenerarea să fie asigurată pe cale naturală, din sămânţă sau din lăstari şi drajoni.
Planul de împăduriri pentru anul 2016 este de 406 ha. Din această suprafaţă am efectuat împăduriri integrale în primăvară pe 75 ha, completări curente pe 174 ha efectuate deja, refaceri din calamităţi pe alte 37 ha, iar la regenerări naturale avem 57 ha. Cantitatea de puieţi necesară este asigurată, în principal, din producţia pepinierelor proprii – Pepiniera Silvică Zăval, Băileşti şi Negoieşti, dar şi din alte pepiniere silvice, din ţară, ale Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
În vederea asigurării necesarului de puieţi din 2016, la nivelul Direcţiei Silvice Dolj, sunt înfiinţate culturi în pepiniere pe aproximativ 450 de ari. Aici, 400 ari sunt cu plop auroamerican şi 50 ari cu salcie selecţionată. La capitolul semănături avem 45 ari cu plop alb şi plop negru; 156 ari cu salcâm; 125 ari cu glădiţă, 25 ari cu cenuşer şi 10 ari cu dud. Pentru programul de împăduriri aferentul anului în curs, necesarul de puieţi forestieri este de aproximativ 1,2 milioane de bucăţi, distribuit pe specii, astfel: cvercinee (stejar, cer, gârniţă, stejar roşu) – 240.000 bucăţi, plopi euroamericani – 129.000, plop alb şi negru – 11.000, salcie 42.000, salcâm – 195.000, glădiţă – 250.000, frasin – 90.000 şi alte specii – 155.000 de bucăţi.
În acest lună aniversăm a 26 ediţie a Zilei Silvicultorului, prilej de sărbătoare pentru cei care slujesc cu credinţă şi devotament pădurea. Ce reprezintă acest eveniment pentru instituţia pe care o conduceţi?
Este un moment de sărbătoare, dar şi de reflecţie, de conştientizare a importanţei pe care o are pădurea. Nu trebuie să uităm că funcţiile de mediu ale acesteia sunt fundamentale pentru viaţa noastră, a tuturor. Şi vorbim de protecţia solului, a apelor – pădurile sunt castelul apelor, protecţia climatică – factor de reglare a climei, funcţia socială – pădurile din jurul marilor oraşe, conservarea biodiversităţii, habitatelor şi peisajelor naturale.
Direcţia Silvică Dolj va marca, în data de 30 iunie a.c., Ziua Silvicultorului printr-o sesiune de dezbateri de profil la sediul instituţiei, de pe strada „Iancu Jianu” nr. 19. Conducerea Direcţiei Silvice Dolj apreciază rezultatele obţinute de salariaţi, conduita etică şi profesională de care dau dovadă, şi le urează sănătate şi succes în realizarea sarcinilor cu profesionalism şi demnitate. Mulţumim instituţiilor publice, partenerilor de afaceri şi diverşilor colaboratori pentru sprijinul acordat, pentru relaţiile economice bazate pe respect şi tratament echitabil. La mulţi ani, silvicultori!
