„Trebuie îmbunătăţită legislaţia privind toate minorităţile din Serbia”

0
161

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele EPP – cel mai puternic grup din Parlamentul European-,  membru al Delegaţiei la Comisia parlamentară de stabilizare şi de asociere UE-Serbia, întreprinde de mai mult timp o acţiune consistentă de informare în Serbia, în legătură cu efortul pe care îl face ţara vecină în a îndeplini condiţile solicitate de Bruxelles în vederea aderării la marea familie europeană. Deputatul european încearcă să pună la aceiaşi masă toate minorităţile care trăiesc în Serbia, să caute puncte comune, să-i aducă la acelaşi numitor comun în ceea ce priveşte dreptul la educaţie, la informare prin media şi nu în ultimul rând, la religie, în limba maternă.

În Serbia trăiesc 21 de minorităţi, cele mai numeroase sunt minoritatea maghiară și albaneză, dar la fel de vocală și minoritatea românească, pe care statul sârb încearcă să o divizeze, printr-o acţiune bine pusă la punct, şi anume prin a crea minorităţi inexistente peste noapte. Nu este un secret nici faptul că astăzi,  au opinii favorabile despre Rusia, mai mult de jumătate dintre cetăţenii sârbi,  în timp ce NATO este văzută negativ de majoritatea populaţiei…şi ar putea fi de înţeles. Şi legat de  integrarea Serbiei în UE sunt discuţii interesante… În decembrie 2014, Serghei Naryshkin, fostul şef al administraţiei lui Putin şi actualul preşedinte al Dumei, a fost primit cu onoruri la Belgrad. Naryshkin este unul dintre oficialii ruşi aflaţi pe lista de sancţiuni, fiindu-i interzis să călătorească în ţările UE. NIS, principala companie energetică din Serbia, este deţinută de Gazprom (56% din acţiuni). Şi Putin a fost primit cu braţele deschise…

Procesul de aderare trebuie să fie transparent

Dar să trecem la procesul de aderare a Serbiei la UE. Europarlamentarul Matrinescu a făcut parte din Delegaţia PE care a analizat în primăvara acestui an progresele Serbiei. Parlamentul a salutat astfel, în rezoluţia adoptată, angajamentul guvern sârb faţă de procesul de integrare în UE şi abordarea constructivă a acestuia în relaţiile cu vecinii. Procesul de aderare trebuie să fie, totuşi, mai incisiv şi transparent, se arată în text. Serbia trebuie să facă mai mult pentru reforma justiţiei, pentru creşterea transparenţei privind proprietarii media şi pentru alinierea politicii sale externe şi de securitate cu cea a UE, mai ales în ceea ce priveşte Rusia, au mai spus deputaţii. ”2014 a fost un an important pentru Serbia, având în vedere că au fost începute negocierile de aderare. Durata lor va depinde de capacitatea Serbiei de a face progrese susţinute în domenii cheie, cum ar fi statul de drept, guvernanţa economică şi normalizarea relaţiilor cu Kosovo. Sunt convins că acest progres poate fi făcut. “Trenul de la Belgrad este pe drumul cel bun spre Bruxelles”, a spus raportorul PE pentru Serbia, David McAllister (PPE, DE).

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu :

„Alinierea legislaţiei Serbiei la Acquis-ul Comunitar  trebuie făcută cu mare atenţie”

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu s-a întâlnit cu reprezentanţii Protopopiatului Dacia Ripensis, cu liderii asociaţiilor de români din Serbia dar şi cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia. Deputatul european va continua campania de informare în Serbia cu o serie de întâlniri cu reprezentanţii celorlalte minorităţi care trăiesc în Serbia, cu  reprezentanţii Ministerului Educaţiei din Serbia, cu administraţiile locale, dar şi cu diplomaţii sârbi de la Bruxelles şi Bucureşti.

Cum a fost întâlnirea, prima de acest gen, cu reprezentanţii CNMNRS ? 

Pentru mine a fost o întâlnire foarte interesantă, vă spuneam şi la Kladovo, unde m-am întâlnit cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti, că voi continua această activitate de informare, pentru că am nevoie foarte mult în activitatea mea de la Parlamentul European să fiu bine informat şi mai ales corect. De aceia mă voi întâlni cu foarte multă lumea. Mă bucur că am luat parte la o sedinţă a Comitetului Executiv al CNMNRS ( n.r luna trecută) pentru că am văzut mecanismul efectiv cum se iau deciziile şi am avut ocazia să-i cunosc şi pe alţi membri ai acestui Consiliu, s-au putut asculta diverse păreri, opinii interesante, e clar că există divergenţe, dar doar prin dialog se pot găsi soluţii.

S-a întrunit tot Consiliu…?!

Îmi pare rău că din 23 de membri cât are Consiliu, nu au putut fi prezenţi decât 15, dar eu cred că cei care au dat curs invitaţiei mele sunt oameni pregătiţi,  cu bune intenţii. Am remarcat dorinţa de continua ceea ce s-a început în materie de spiritualitate românească, mai ales din partea primei asociaţii româneşti din Serbia – Comunitatea Românilor din Serbia (CRS), care are şi o problemă legată de retrocedare unui imobil, sediul unei instituţii de cultură,  sediul „Luceafărul”. Acum ar putea Serbia să facă dovada că este un stat european şi să retrocedeze CRS-ului sediul respectiv. Voi monitoriza şi eu acest proces. Mai sunt şi alţi membri care depun eforturi consistente în a susţine cursuri de limba română, a face rost de Abecedare. Liderul românilor de la Kladovo, domnul Tihan Matasarevici este un român inimos pe care eu, personal, îl apreciez foarte mult pentru ceea ce face în comunitatea sa.

Să înţeleg că este o şansă şi pentru minoritatea românească din Serbia de Răsărit în ceea ce priveştea învăţarea limbii  materne în şcoli ..?.

Cred că trebuie folosită foarte bine această oportunitate a drumului Serbiei către Uniunea Europeană pentru că trebuie îmbunătăţită legislaţia privind toate minorităţile din Serbia, este o oportunitate pe care trebuie să o utilizăm în interesul cetăţenilor Serbiei şi cred că se poate face acest lucru în următorii ani. Noi discutăm despre educaţia în limba minorităţilor în şcoală şi bineînţeles despre serviciul religios în limba minorităţilor. Prin foarte mult dialog şi printr-o colaborare consistentă între toate consiliile naţionale din Serbia se poate ajunge la o formulă care să fie convenabilă pentru toată lumea. Consensul este cheia acestei reuşite.

Delegaţia Uniunii s-a întâlnit în martie cu cea a Serbiei, s-au făcut progrese în acest parcurs ?!

Am avut într-adevăr o întâlnire în martie la Belgrad, vom mai avea una în toamnă la Bruxelles şi de fiecare dată analizăm progresul făcut de Serbia, dar toate modificările legislative durează. Până la finele lunii septembrie când este programată întâlnirea Delegaţiei UE-Serbiei a Parlamentului European,  sper să avem şi capitolele deschise pentru că este important să înceapă acest proces. Eu mi-aş dori ca acest proces să se realizeze într-un ritm alert, pentru că este bine şi eu vorbesc acum despre România să ai un vecin membru al Uniunii şi în momentul acela se deschid şi alte legături în planul colaborării economice şi nu numai.

Serbia trebuie să intre într-un ritm mai alert, aşa susţine raportorul PE pentru Serbia, David McAllister . Dumneavoastră ce părere aveţi ?

Eu cred că Serbia a făcut un pas foarte mare şi foarte rapid în a deveni ţară candidată. Este un pas pe care alte state chiar şi România l-au făcut într-o perioadă mult mai lungă de timp. Serbia a făcut un pas foarte mare, a fost o decizie politică, acum trebuie să utilizeze această decizie şi să concretizeze aceşti paşi. Sunt multe de făcut, cunoaştem aceste aspecte din parcursul nostru pentru intrarea în Uniune, criteriile de la Copenhaga, cu statul de drept, justiţie, proprietate, retrocedări, drepturile minorităţile şi bineînţeles în paralel şi cu tot ceea ce înseamnă economie. Alinierea legislaţiei Serbiei la Acquis-ul Comunitar  durează o perioadă şi trebuie făcută cu foarte atenţie. Aşadar  Serbia trebuie să intre într-un ritm mai alert pentru că UE va accepta acest ritm fără nicio problemă.

Din punct de vedere al respectării drepturilor omului, cum stă Serbia la acest capitol ?!

Sunt lucruri care sunt bune, sunt lucruri mai puţin bune, din punct de vedere al legislaţiei nu e foarte mult de modificat, discutăm despre implementarea legislaţiei, aplicare legilor care mai are foarte multe lacune dacă ne gândim la învăţământul în limba română, nu din Voievodina, din Serbia de Răsărit, acolo mai este mult de lucru.