Poate fi cumulată sau nu pensia de gradul II cu indemnizaţia de consilier local?

0
357

Nu au fost puţine cazurile în care Casele Judeţene de Pensii au cerut returnarea unor sume de bani unor consilieri locali, pe motiv că în acelaşi timp cu pensia de gradul II a încasat şi indemnizaţia de la primărie. În practica instanţelor de judecată nu există un punct de vedere unitar în legătura cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin.1 pct. II şi ale art. 94 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată, raportate la dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, modificată şi completată, referitoare la posibilitatea consilierilor locali, de a cumula pensia de invaliditate de gradul II, cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei elective. 

Unele instanţe au considerat că reclamanţii, consilieri locali care au şi calitatea de pensionari pentru invaliditate de gradul II, nu pot cumula această pensie cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei elective, respingând acţiunile reclamanţilor şi menţinând deciziile de încetare, respectiv, de suspendare a plăţii pensiei de invaliditate, emise de casele teritoriale de pensii. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţele au reţinut că potrivit art. 1 din Legea nr. 19/2000, dreptul la asigurările sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Totodată, art. 36 din Legea nr. 393/2004 prevede posibilitatea cumulării pensiei, cu celelalte drepturi cuvenite aleşilor locali, dar tot în condiţiile Legii nr. 19/2000. Din interpretarea dispoziţiilor art. 94 alin. 1 lit. a – d din Legea nr. 19/2000, rezultă că pensia de invaliditate de gradul II nu poate fi cumulată cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională. Aleşii locali, beneficiari ai pensiei de invaliditate de gradul II, nu fac parte din categoriile expres şi limitativ prevăzute de art. 94 alin.1 lit.a) – d) din Legea nr. 19/2000, astfel încât aceştia nu pot cumula pensia cu alte venituri. S-a reţinut şi că plata pensiei de invaliditate de gradul II încetează atunci când beneficiarii acestei categorii de pensie se regăsesc în situaţiile prevăzute de art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora, în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective.

Indemnizaţia de şedinţă cu pensia de invaliditate de gradul II pot fi cumulate

Alte instanţe au apreciat că reclamanţii, consilieri locali, pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizaţia de şedinţă, întrucât activitatea de consilier local nu este o funcţie, ci o calitate dobândită prin alegeri libere, nu este salarizată, ci indemnizată, iar indemnizaţia obţinută nu are un caracter regulat şi permanent, ci este stabilită în funcţie de numărul de şedinţe de consiliu la care participă. Astfel, consilierul local nu are un program de lucru şi atribuţii de serviciu, în afara celor prevăzute de lege, iar această activitate nu poate fi considerată o activitate profesională, deoarece se desfăşoară în baza unui mandat obţinut prin alegeri şi nu a unui contract de muncă sau civil. Ca atare, dispoziţiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt incidente în cauză. Aceste instanţe au arătat şi că potrivit art. 88 alin.1 lit. c) din Legea nr. 161/2003, funcţia de consilier local este incompatibilă doar cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv, astfel încât, persoanele care ocupă aceste funcţii, pot cumula indemnizaţia de şedinţă cu pensia de invaliditate de gradul II. Procurorul general al României a apreciat că ultimul punct de vedere este în conformitate cu litera şi spiritul legii. Că pensia poate fi cumulată cu indemnizaţia de consilier local, ne-am lămurit. Dar ce facem cu cei care au un diagnostic care în principiu nu le-ar permite să îşi exercite această funcţie, cum ar fi „tulburarea depresivă recurentă – episod depresiv major şi ca diagnostic funcţional deficienţă psihică accentuată”.